MATERII ŞI ENERGII PLANETARE

Materiile planetare sunt fluxuri de filamente care pot fi atrase şi vehiculate de o planetă, în vederea constituirii şi întreţinerii propriei corporalităţi, precum şi corporalităţii speciilor care evoluează pe planetă: în toate condiţiile de vibraţie ale planetei – de la un maxim la un minim vibraţional.

În primul rând, fluxurile de filamente materiale atrase stau la baza compactizărilor pe care le pot constitui spiritele întrupate împreună sub formă de planetă: pentru propria corporalitate şi pentru corporalitatea spiritelor aflate în grija planetei, adică în evoluţie intraplanetară . Atrase permanent de planetă, ele sunt puse la dispoziţia tuturor felurilor de întrupări în continuare, ale multor grupuri, blocuri de grupuri de spirite care vin să efectueze tot felul de evoluţii în condiţiile materiale şi energetice pe care le crează planeta. 

Fluxurile de filamente-energii atrase de planetă au vibraţie proporţională cu fluxurile de filamente materiale atrase tot de ea, necesare întreţinerii energetice a compactizărilor corporale din complexul planetar (corpurile planetei şi biosistemul planetar).

În mod corespunzător materiilor şi energiilor planetare vor exista: 

– materii şi energii stelare: atrase, vehiculate şi compactizate corespunzător necesităţilor popoarelor de spirite întrupate în sistemul corporal al stelei şi al tuturor planetelor din sistemul stelei. Steaua gestionează materiile şi energiile atrase de ea din mediul galactic, repartizându-le, prin sistemul corzilor stelare, tuturor planetelor cărora le creează astfel condiţii de constituire şi fiinţare;

– materii şi energii galactice: atrase, vehiculate şi compactizate de nucleul galactic, corespunzătoare necesităţilor popoarelor de spirite care se întrupează în toate sistemele stelare şi planetare din cuprinsul galaxiei.

Nu este corect să folosim valori (cifre) pentru vibraţiile materiilor şi energiilor planetare, întrucât setul lor se schimbă permanent, dar raportul dintre ele, şi raportul folosirii lor de către monade în evoluţiile lor, rămâne neschimbat: variaţia vibraţiei fluxurilor materiale, precum şi variaţia proporţiei dintre fluxurile învechite şi cele reînnoite contribuie la crearea de condiţii pentru creşterea experienţei de folosire a forţelor energetice ale întrupaţilor pe planetă. Chiar dacă raporturile nu rămân echilibrate permanent, ele sunt lăsate de către coordonatorii evoluţiilor planetare să creeze alte noi condiţii de trai întrupaţilor, dar numai în limitele necesităţilor lor de evoluţie, astfel încât să nu le obosească, ci să le întărească. 

De aceea este bine să fie numite prin includerea lor în categorii planetare, după anumite cliterii. În aceste studii vom numi materiile (şi energiile corespunzătoare lor) după cum sunt ele atrase de razele monadelor întrupate pe Pământ, căci razele vor atrage întotdeauna ce este mai apropiat de vibraţia lor: la fel cum şi în viaţa curentă luăm ce găsim mai bun, mai apropiat de cerinţele noastre. Filamentele materiale de diferite vibraţii circulă în fluxuri voluminoase în mediul planetar: cu ele este aprovizionată subzona universului de către coordonatorii evoluţiilor, în funcţie de necesităţile monadelor care evoluează în interiorul ei. Ele nu sunt de vreun fel anume, deşi au o vibraţie iniţială individuală – dar ea începe să scadă imediat ce intră în circuitul cosmic al subzonei. Galaxia noastră, la fel ca toate galaxiile din univers, atrage, după vibraţiile nucleului ei, un anumit fel de fluxuri din mediul cosmic, necesare tuturor întrupaţilor din sistemele ei stelare; fiecare stea atrage din mediul galactic fluxuri de anumite vibraţii necesare planetelor sale; fiecare planetă atrage fluxuri necesare biosistemului ei. Corpurile atrag cele necesare întreţinerii lor, monadele învaţă să le folosească în mod conştient pe cele apropiate necesităţilor lor. 

Dar, aşa cum spuneam mai sus, filamentele îşi schimbă mereu vibraţia:

– îşi diminuează vibraţia cu ocazia trecerii lor prin corpurile întrupaţilor, lăsând în ele puţină energie pentru vitalizarea corpurilor;

– când vibraţia lor în diminuare ajunge la o vibraţie minimă pentru necesităţile evoluanţilor din subzonă, ele sunt înlocuite cu alte fluxuri proaspete, cu energie refăcută, având o vibraţia optimă pentru toţi întrupaţii locali . 

Razele atrag fluxurile în funcţie de vibraţia lor, care nu se modifică decât în măsură nesemnificativă pentru acest proces în decursul unei vieţi. De aceea, materiile şi energiile atrase fac parte doar momentan din tiparul celor specifice planetei, al câmpurilor corpurilor, susţinute de razele monadelor întrupate aici, pentru manifestări în general asemănătoare pentru toate speciile de vieţuitoare şi pentru planetă în mod egal: adică manifestări generale cum ar fi hrănirea, deplasarea, comunicarea, procreerea – sau speciale, cum ar fi creaţia materială conştientă pentru monadele mai avansate în evoluţii. 

Aşadar, pe scurt, vom avea pe Pământ:

– materii fizice: materiile cu vibraţiile cele mai joase gestionate de planetă, folosite de toate vieţuitoarele din biosistemul planetar pentru întreţinerea corpurilor lor şi pentru efectuarea de acţiuni diverse cu un asemenea sistem corporal: hrănire, deplasare, comunicare, procreere;

– materii eterice: sunt materiile atrase pentru susţinerea vitalităţii materiilor fizice şi pentru susţinerea vibraţiei corpul fizic, prin care ajută în egală măsură şi corpul fizic, dar şi corpul astral: mai ales în timpul derulării de acţiuni fizice sau astrale;

– materiile astrale: sunt materii cu vibraţii superioare, care pot susţine activitatea monadelor printr-o dezamprentare rapidă, uşoară, căci nu încurajazează formarea şi şi păstrarea ampentelor de vibraţii mai joase, astfel ajutând radiaţia monadică să dezvolte activităţi deosebit de bogate;

– materiile mentale: vibraţia lor este superioară celor astrale, implicit scade amprentarea, creşte capacitatea de compactizare şi astfel creşte puterea de atracţie a altor fluxuri cu care monadele s-au întâlnit anterior. Sunt folosite pentru percepţii profunde, subtile, şi mai puţin în creaţia materială mentală. Dar sunt utilizate direct de monade şi în creaţie materială, pentru stabilizarea vibraţională a creaţiilor materiale pe termen relativ lung (locuinţe în special);

– materii cauzale: puternic revigorante pentru monada întrupată, dar nu pot fi folosite nici ele la formarea integrală a unor creaţii materiale, însă susţin în primul rând corporalitatea lucrătorului şi vibraţia celorlate feluri de materii folosite în creaţie;

– materii numite în bloc spirituale: spirituale (sau budhice), dumnezeieşti (sau atmice), enesice şi supraenesice: sunt materii cu vibraţii foarte mari, dintre care cele enesice şi supraenesice sunt cele cu vibraţiile cele mai înalte pe care le suportă corporalitatea vieţuitoarelor pământene. Ele pot ajuta la realizarea unor conexiuni superioare între oamenii ajutători planetari, cu experienţă bogată în ajutor oferit tuturor întrupaţilor planetari – şi nu numai – procesarea unor vibraţii necesare susţinerii sarcinilor lor planetare, menţinerea unor manifestări echilibrate şi realizarea unor lucrări şi manifestări în avans faţă de societatea generală în mijlocul cărora sunt întrupaţi aceşti ajutători. 

Înafară de aceste materii care contribuie la constituirea şi întreţinerea corpurilor întregii planete şi a întregului biosistem al planetei, planeta gestionează materii şi energii cu vibraţii mult mai mari, necesare matricei planetare şi susţinerii corzii stelare prin care steaua ajută permanent planeta. Însă toate materiile cu vibraţie înaltă sunt parte a unei configuraţii speciale, astfel încât materiile cu vibraţiile cele mai înalte să fie obturate de cele cu vibraţie mai joasă, aşa cum este concepută şi realizată matricea planetară – pe care noi o numim eterică: la suprafaţă este constituită din materii eterice, apoi în sfere concentrice urmează materiile astrale, mentale, cauzale, spirituale de toate felurile descrise, apoi încă mai multe sfere concentrice din materii cu vibraţii foarte înalte. Dacă ar fi la suprafaţă, influenţa lor pentru biosistemul planetar ar fi prea puternică, vieţuitoarele mărunte nu le-ar suporta, iar menţinerea lor în trăiri pământene ar fi imediat întreruptă prin neputinţa menţinerii în radiaţia proprie a unor elemente cu vibraţie pe care monada cu putere mică – la începutul evoluţiilor – nu le cunoaşte, nu le poate ţine în „plasa” energiilor sale. 

Iată de ce învăţăm astfel de lucruri – pentru a înţelege că elemente superioare cu certitudine există, aşa cum aflăm din diverse descoperiri ale fizicii contemporane, dar ele sunt doar în proporţie foarte mică pe o astfel de planetă, în acest loc din univers, al evoluţiilor monadelor aflate doar la începutul evoluţiilor lor. 

Noi, aici, pe Pământ, suntem în primul rând să învăţăm să acceptăm lucruri mărunte, simple – venind din locuri din univers sau din alte universuri cu teme existenţiale mult superioare lumii de aici. Să învăţăm să nu mai facem confuzii, să privim toate potenţialităţile şi să acceptăm posibilităţile locale de existenţă. Nu numai că nu greşim, dar nu pierdem nimic dacă nu aruncăm nimic la gropi de gunoi virtuale al unui univers care foloseşte multe sau puţin dintre cele ce fac la un loc potenţialul energiei fundamentale. Câştigăm experienţă multă, flexibilitate, putere de adaptare din ce în ce mai rapidă la posibilităţile de folosire a corpurilor noastre. 

Dictionar