FILAMENTE ENERGO-MATERIALE

Sunt formaţiuni create pentru existenţa şi funcţionarea universurilor materiale, de către înşişi creatorii universurilor: singurele monade care au experienţa să creeze în egală măsură şi macro-structuri, şi micro-structuri funcţionale, ambele stând la baza evoluţiilor monadelor, pentru care universurile au fost create. 

Tiparul conform căruia astfel de filamente sunt create îl constituie filamentele de energie fundamentală care se autoformează permanent în spaţiile exterioare Centrului de evoluţie în care trăim.

Sunt creaţiile cele mai fine din universurile materiale – dar nu şi cele mai fine din întreaga sumă a universurilor din Centrul de evoluţie. Conform aceluiaşi tipar amintit, pentru universurile spirituale sunt de asemenea create filamente, dar spre deosebire de cele materiale ele formate exclusiv din energie fundamentală compactizată uniform: sunt mult mai fine decât cele din universurile materiale, întrucât creatorii şi utilizatorii lor au şi puterea energetică radiantă, şi experienţa de a le crea şi de a le utiliza. Dar indiferent de universurile pentru care au fost create, fiecare fel de filamente sunt creaţiile cele mai fine din universurile lor. 

Să ne concentrăm însă atenţia asupra filamentelor energo-materiale. Ele au o structură interioară şi complexă, dar şi unică în totalitatea universurilor materiale ca mod existenţial, formând o bază permanentă, indestructibilă, pe care se sprijină funcţionarea universurilor pentru care au fost create.

În acest moment al evoluţiilor noastre pământene numim universurile după formele noastre de evoluţie, în funcţie de care numim corpurile noastre şi câmpurile care le protejează şi le hrănesc. Numim materiile şi energiile (filamentele energetice şi materiale) după numele corpurilor noastre şi al câmpurilor lor: filamente fizice, eterice, astrale, mentale, cauzale, spirituale (sau budhice), dumnezeieşti (sau atmice), enesice şi supra-enesice – denumire legată de corpurile care se pot forma pe Pământ. În plus mai sunt filamente cu diverse vibraţii superioare, dar în cantităţi mici, necesare stabilităţii vibraţiei corpurilor superioare (enesice şi supra-enesice). În continuare numim universurile materiale în funcţie de relaţia lor cu materiile corpurilor care ne ajută acum să evoluăm. 

Însă la baza tuturor stau filamentele circulante în fluxuri bogate în mediile universice, pe care le putem grupa în două mari categorii, conform structurilor şi compoziţiilor lor interioare: 

– filamente-energii (sau energetice, sau energii: cu care denumire nu sunt întrutotul de acord, dar se foloseşte);

– filamente-materii sau materiale: pe scurt: materii.

În studiile prezente vom folosi denumirea generică: filamente energo-materiale, ştiind acum ce înseamnă această denumire. 

Toate filamentele, indiferent dacă sunt filamente-energii sau filamente-materii, sunt formate dintr-un pat energetic fundamental, creat din energie fumdamentală compactizată puternic, dens, protejat cu o teacă creată tot din energie fumdamentală încă şi mai puternic compactizată. Teaca filamentului este o structură cu două straturi, unde fiecare strat are un rol special, dar amândouă la un loc contribuie la protecţia patului interior al filamentului. În interiorul acestui pat al filamentului sunt introduse cele mai mici monade, care se află pe prima lor treaptă de evoluţie – evoluţie protejată şi de exteriorul agresiv pentru micuţele monade, şi în interior, între ele, pentru a nu se distruge reciproc, involuntar. Sunt monadele-energii şi monadele-materii, de la care îşi trag denumirile şi filamentele. Densitatea patului energetic, care le hrăneşte şi în acelaşi timp le împiedică tangenţele, precum şi densitatea tecii filamentului cresc de la o subtreaptă de evoluţie la alta, după cum creşte şi puterea energetică interioară a monadelor din interior. 

Filamentele energetice conţin monade aflate pe prima lor treaptă de evoluţie: monade-energii. Sunt puţine monade într-un astfel de filament, căci ele au nevoie de depărtare între ele, pentru a nu se simţi stânjenite de radiaţia infimă – dar pentru nivelul lor: puternică – a celorlalte monade din filament. De aceea filamentele-energii sunt uşoare, fluide, mişcându-se fără oprire în mediile prin care circulă; atracţiile dintre ele sunt slabe, având o structură puţin compactizată şi o densitate de monade interioare foarte mică. De aceea filamentele nu se atrag cu putere unele pe altele şi astfel nu pot fi compactizate, nu formează structuri stabile în timp. Dar în permanenta lor circulaţie prin structurile materiale care le atrag – de la nucleele galaxiilor la cele mai mici corpuri de întrupare ale monadelor spirituale, ele lasă peste tot cantităţi infime de energie din stratul superficial al tecii lor, energie care vitalizează structurile corporale, întreţinându-le viaţa alături de radiaţiile monadelor care le constituie. 

Filamentele materiale conţin monade aflate pe o treaptă superioară – monade-materii. Ele au percepţii infime, dar clare, care le formează obişnuinţa de a simţi alte monade în jurul lor. Radiaţiile lor formează direcţii de atragere infim-conştientizate, care conduc la pasul următor – de simţire a pulsaţiei respiraţiei lor proprii şi a celor din jurul lor, aşadar o mişcare incipientă. De aceea filamentele-materii conţin multe monade-materii, căci datorită puterii lor radiante mărite încep să se atragă, au nevoie să se simtă reciproc, fără să intre în tangenţă. Patul lor energetic este foarte dens, pentru a răspunde cerinţelor lor de hrană, iar teaca filamentelor de acest fel este de asemenea foarte puternic compactizată, foarte densă, pentru a proteja interiorul astfel aglomerat. Puterea radiantă totală a filamentelor-materii conduce la unirea lor lejeră în fluxuri bogate, strânse, compacte, iar în radiaţiile puternice ale monadelor întrupate ele au capacitatea de a rămâne în structuri stabile în spaţii, timp îndelungat. 

Teaca filamentelor de orice fel nu poate fi distrusă de nici o forţă de întrupare din universul circulaţiei lor, având un singur rol, de protecţie totală a monadelor din interior. Stratul exterior, care are o compactizare mai redusă decât cel interior, contribuie însă şi el la acest rol de protecţie. Circulaţia lor prin mediile universice este strict urmărită de coordonatorii evoluţiilor: niciodată nu sunt lăsate în circulaţie până la consumarea totală a stratului exterior. Ele sunt retrase din circulaţii şi compactizările lor reînnoite atunci când stratul exterior se consumă în proporţii care doar schimbă vibraţia mediului, determinând fenomene perceptibile, ajutătoare pentru evoluţiile monadelor întrupate – însă nu şi agresive, distructive prin destrămarea filamentelor circulante. Ele îşi fac astfel rolul de material pentru constituirea corpurilor, pentru întreţinerea lor, energizarea, vitalizarea lor, precum şi de remodelare permanentă a mediului de trai, iar la reîntoarcerea lor ajută alte evoluţii, mereu superioare, căci monadele din interior cresc prin hrănirea din patul filamentar şi proporţional cu această creştere vor fi crescute şi compactizările necesare în filamentele noi. Energia, vibraţia, luminiscenţa lor, sunetul pe care îl universului vor fi din ce în ce mai mari şi locul lor în universuri va fi în amplasamente cu întrupări din ce în ce mai elevate. 

Aşadar, filamentele au dublul rol de a contribui la constituirea şi întreţinerea sistemelor corporale din universurile materiale, precum şi de a crea o fenomenologie bogată oriunde în universuri, pe orice planetă, prin variaţia vibraţiei lor. Întrupaţii de pretutindeni învaţă să se obişnuiască cu schimbările din mediile lor de trai: cu diminuarea sau cu creşterea vibraţiei generale şi particulare a întrupărilor, a creaţiilor de orice fel, cu luminiscenţa oferită în diferite locuri, în diferite timpuri, precum şi a sunetului fundamental emis de structurile compacte de filamente (pentru înțelegeri extinse se poate urmări studiul: Variaţia vibraţiei zonale ). 

Detalii privind această temă pot fi urmărite în capitolul Filamente energo-materiale .

Dictionar