06. Energetică stelar-planetară

15. ÎNCĂ CEVA ÎN PLUS CU REFERIRE LA CORZILE MACRO-STRUCTURILOR DIN UNIVERS

I. IDEI PRINCIPALE

1. Toate corzile sunt părţi componente ale macrostructurilor între care fiinţează, nu sunt structuri independente, indiferent dacă sunt creaţii sau structuri ale sistemelor corporale de întrupare. 

2. Corzile create de coordonatorii de evoluţii nu au noduri sau întărituri de tipul celulelor de stabilizare vibraţională, întrucât nu sunt supuse respiraţiei unor spirite întrupate sub formă de macrostructuri. Ele nu sunt niciodată extensii ale galaxiilor înafara lor, ci sunt independente de galaxii, făcând parte din structurile fundamentale ale universului.

3. Corzile galactice se formează prin întrupări comune ale popoarelor de spirite; nodurile lor se formează în perioada de inspir ale spiritelor întrupate, iar corzile propriu zise dintre noduri se formează în perioada de expir din respiraţia lor. 

4. Corzile generate de stele şi planete în interiorul galaxiilor se prelungesc puţin dincolo de ultima întrupare de tip planetă (pentru stele) sau planetoid (pentru planete), atât cât radiaţia stelei (planetei) mai are putere să creeze structură de tip coardă, după care se întăreşte vârful corzii şi restul radiaţiei, slabă, dar existentă, se răspândeşte în spaţiile universice, împrospătând energetica locală şi ajutând din exterior planetele să-şi creeze corzi de legătură între ele şi celelalte planete din sistemul lor. 

II. DETALII, DISCUŢII

Discuţiile cu referire la aceste structuri deosebit de importante ale universului nu se vor opri aici, ci vom mai continua cu alte studii pe măsura dezvoltării cunoaşterilor noastre. 

Să reţinem faptul că aceste corzi, chiar dacă le studiem separat în cadrul macrostructurilor universului, ele nu sunt independente, ci sunt întotdeauna elemente de legătură:

– între barierele energetice intersubzonale în cazul celor create; totalitatea lor, în calitate de creaţii din energie fundamentală, nu sunt independente în spaţiile cosmice, ci sunt ancorate definitiv în structura barierelor, fiind create odată cu ele;

– între macro-structurile interioare ale unei galaxii, în cazul celor constituite prin întruparea stelelor şi planetelor; corzile galactice se vor regăsi numai în interiorul galaxiilor, adică între stelele şi planetele din galaxie, fără să iasă înafara lor. Nu sunt întrupări separate care s-ar reuni cu altele, cu ale stelelor şi planetelor, ci sunt parte a întrupărilor comune de tip „stele” şi „planete”, generate prin puterea reunită a popoarelor spirituale întrupate astfel. 

Să reţinem şi faptul că sistemul corzilor energetice universice create, nu se întrerupe pentru a lăsa loc liber întrupării macrostructurilor galaxiilor, ci rămân definitiv în tot spaţiul subzonei, ajutând şi echilibrând vibraţional popoarele de spirite care se întrupează formând galaxia sau trăind în galaxie; ele au o vibraţie mult mai înaltă decât vibraţia corzilor galactice, astfel încât nu se „încurcă” nimeni de ele, călătorii intergalactici şi galactici ştiind bine să facă diferenţa între ele. 

Tocmai de aceea să reţinem că nu sunt niciodată corzi galactice ca extensii ale galaxiilor înafara lor: în călătoriile noastre astrale putem crede deseori acest lucru, până când învăţăm să le deosebim vibraţiile, sunetele şi luminiscenţa (aura), observând treptat diferenţele şi înţelegând originile, dezvoltările şi funcţionările lor. 

Ceea ce este deosebit de important în ce priveşte imaginea generală a acestor structuri este însă cuprins în aceste studii, iar ele vor constitui baza de înţelegere pentru modul în care avea loc folosirea acestor cunoaşteri în vremuri de mult uitate, dar de care începem treptat să ne aducem aminte. O cunoaştere bazată pe vedere, auz, percepţii de vibraţie cu senzorii corpului mental şi corpului astral – pe care toţi le-am avut cândva, şi le vom avea din nou în curând, care făceau parte din viaţa curentă a întregii omeniri şi care au constituit baza traducerii în manifestări fizice a cunoaşterilor mentale şi astrale din acele timpuri: azi le numim tradiţii, chiar dacă nu ştim acum de unde vin, nu le mai respectăm, le numim aşa crezând că vin din moşteniri din popor ca ceva provenit din dorinţe ascunse în sufletul omului, de-a lungul timpurilor: 

– muzica ca atare, cu expresiile de cântare vocală, alături de muzică instrumentală; 

– artele decorative, culorile, simbolurile folosite în decorarea vestimentaţiei, a obiectelor de uz personal şi general al societăţii; 

– scrierea şi descifrarea (citirea) scrierilor prin traducere în imagine a sunetelor diferitelor structuri naturale şi create de om care au la bază sunetele fundamentale ale canalelor matriceale eterice de toate felurile şi formele: pe care omenirea le cunoştea din trăirile curente; 

– elemente de arhitectură ale căror rădăcini vin din tot felul de structuri matriceale planetare: arce, bolte, culoare, turnuri, etc. 

Vom discuta pe larg despre toate aceste cunoaşteri ale omenirii, puse în temă şi practică în mod organizat, pentru a ne păstra, în subconştientul şi conştientul curent, dragostea de natură şi toate elementele care o constituie şi îi întreţin vitalitatea. Ne fac viaţa mult mai uşoară, acceptate de subconştientul care vibrează puternic intuitiv la toate cele ascunse ale lumii în care trăim şi ne vor face mult mai uşoară şi mai rapidă reîntoarcerea la percepţiile mentale şi astrale pe măsura creşterii vibraţiei medii planetare: de astfel de percepţii am fost despărţiţi vremelnic şi prin estompări naturale, corporale, dar mai ales prin împiedicarea cunoaşterilor de către proprii noştri semeni. Deocamdată să ne oprim aici, nu înainte însă de a puncta câteva idei din aceste studii, îmbogăţindu-le pe unele dintre ele şi deschizând drum altora...

În primul rând, să reţinem că toate corzile universice, create de coordonatorii evoluţiilor noastre, ale tuturor celor ce evoluăm în această zonă a universului, nu au noduri sau întărituri specifice canalelor: portaluri, celule de stabilizare vibraţională. Iar acest lucru se datorează faptului că sunt creaţii fixe durabile şi nu sunt constituite prin puterea radiaţiei spirituale ale spiritelor întrupate (stele, planete) deci nu sunt supuse, în timpul sau după generarea lor, respiraţiei spiritelor întrupate în macro-structuri, neavând astfel variaţii naturale de creştere (expir/inspir) şi energizare. 

Aceste corzi nu sunt inter-galactice, ele sunt corzi aflate înafara galaxiilor subzonei; pe fondul existenţei lor se constituie galaxiile, fără ca aceste corzi create să le străbată. 

Corzile galactice, din interiorul galaxiilor, prezintă o altă formă existenţială, pe lângă faptul că nu sunt create, ci generate de stele şi planete: ele prezintă noduri şi structuri de formă tubulară, rectilinii între noduri, unde corzile întinse dintre noduri se formează în perioade de expir din respiraţia naturală a spiritelor întrupate în stelele, planetele şi planetoizii galaxiei. Nodurile se formează în perioadele de inspir din respiraţie; ele nu sunt mai dese sau mai rare în funcţie de mulţimea popoarelor de spirite întrupate sau în funcţie de puterea lor energetică fundamentală. Corzile nu prezintă noduri în plus sau în minus, ori portaluri mai dese sau mai rare, datorită multor radiaţii ale spiritelor care se sincronizează în respiraţii la intervale de timp relativ egale, datorită unei multitudini de factori care ţin deopotrivă de mediul cosmic şi de distribuţiile de radiaţii pentru toate stelele şi planetele unei galaxii, armonizate între ele prin coordonarea evoluţiilor în galaxie. Sincronizările pe faza de inspir, când se formează nodurile, sunt lăsate pentru formarea nodurilor până când puterea setului de raze din radiaţia totală, care formează coarda în continuarea nodului, prezintă o putere suficientă pentru susţinerea unei întrupări de forma planetei necesară pe acea cordă. Iar pentru că radiaţia curge în continuare după ultima planetă de pe coardă, coarda se prelungeşte dincolo de ultima planetă (ultimul ei nod) până când puterea radiaţiei poate constitui încă o structură simplă de felul corzii, aşa cum este de stabilă ea pe toată lungimea ei. Lungimea se termină în acel loc, şi se întăreşte „vârful” care rămâne liber, dar radiaţia, chiar dacă mai slabă, se împrăştie prin vârful corzii: care vârf are aşadar o structură specială, o întăritură, deşi nu foarte complexă datorită puterii slabe a radiaţiei care mai ajunge suficient de puternică în acel loc. 

Faptul că din radiaţia popoarelor spirituale ale stelei o parte se răspândeşte astfel, dincolo de vârful corzii, este deosebit de importantă pentru susţinerea circulaţiei generale a fluxurilor energo-materiale prin spaţiile stelare, precum şi a spiritelor întrupate pe planete şi în jurul lor, în jurul stelelor, apoi a susţinerii circulaţiei grupurilor de spirite călătoare de la un loc la altul prin univers. Se susţine astfel propria radiaţie a spiritelor întrupate, se întreţine structuralitatea şi funcţionarea corpurilor de întrupare, ajutând la crearea şi păstrarea unui mediu echilibrat, fiind energie fundamentală cu diferite compactizări, cu care se hrănesc spiritele în lăcaşul lor din Universul Spiritual Primar. 

Sincronizările pe expir există în egală măsură, dar energia astfel răspândită se scurge în stelele şi planetele din galaxie, ajutând planetele să se reunească între ele cu corzi proprii planetare, sporind astfel circulaţia interioară a fluxurilor care vin, neamprentate, de la nucleul galaxiei. 

Înafara nodurilor care creează condiţii de întrupare pentru alte popoare spirituale sub formă de planete, la o cercetare mai atentă se pot observa uşoare denivelări, abia perceptibile, formate pe principiul portalurilor canalelor de pe planete: o scurtă întăritură formată din restul de radiaţie care nu a fost folosită în inspir, dar nici nu are condiţii de formare a unui nod din cauza sincronizărilor limitate ale fazelor de acelaşi fel ale spiritelor întrupate: pentru că nodurile sunt armonizări aproape totale ale respiraţiei spiritelor, dar treptat, şi pe creştere şi pe descreştere, există grupuri mai mici de spirite care se armonizează între ele formând structuri specifice inspirului. În rest, partea tubulară, rectilinie – coarda propriu-zisă pe care o putem percepe mental sau astral între stele şi planete este lipsită de variaţii dese: din cauză că foarte rar pot ajunge mai multe popoare spirituale la sincronizare, mai ales că la radiaţia de acest fel contribuie în plus:

– radiaţia relativ constantă a punctului dimensional care susţine nucleul galaxiei. O mişcare fină de apropriere şi depărtare între straturile dimensionale creează această mişcare aproape imperceptibilă – dar existentă – iar efectele se pot observa chiar de către noi acum, cu toate că vibraţia medie planetară este încă joasă şi variaţiile ei sunt dese şi mari. Dar entităţile dimensionale şi interdimensionale percep şi structurile, şi radiaţiile conforme unor asemenea structurări ale însuşi punctului dimensional, „strâns”, compactizat după anumite forme şi direcţii, dintre care multe sunt asemănătoare (deşi nu chiar toate) cu modalităţile de strângere ale unor corzi în nodurile lor naturale. Noi percepem cu greu acum, dar percepem mult mai uşor atunci când vibraţia planetară este ridicată şi corporalitatea noastră este adaptată acelui tip de vibraţie planetară înaltă. Dar entităţile dimensionale şi interdimensionale percep uriaş comparativ cu oamenii şi îi ajută atunci când este necesar să-şi ridice mereu vibraţia de-a lungul vieţii, având în vedere şi armonizarea lor cu desfăşurările variaţiilor de vibraţie;

– radiaţia tuturor stelelor şi planetelor din generaţiile de sisteme stelare care s-au constituit până la sistemul stelar local: este o radiaţie puternică în felul ei, dar venind de la o multitudine de popoare spirituale întrupate într-o multitudine de stele şi planete din galaxie, extrem de rar ele vor ajunge la o respiraţie sincronă: dar aceasta există, efecte fine pot fi percepute cu multă atenţie – dar nu ca forme accentuate de felul celor perceptibile pe Pământ în cazul canalelor matriceale. 

Sunt stele care au o multitudine de corzi, sunt stele care au o singură coardă şi sunt stele care nu au de loc corzi cu planete şi planetoizi: în funcţie de mai mulţi factori printre care mulţimea popoarelor spirituale întrupate în corpul comun numit „stea”, sau în funcţie de puterea energetică fundamentală a spiritelor din popoarele întrupate, sau poziţia lor pe treapta de evoluţie proprie: la început, la mijloc sau la finalul de treaptă de evoluţie, ceea ce înseamnă experienţa şi obişnuinţa cu aplicaţiile şi dezvoltările acestei experienţe, în consolidări şi diversificări ale acesteia. 

De asemenea este important şi faptul că, din mijlocul popoarelor stelei, se întrupează pe rând, pentru scurte perioade, şi în număr ce depinde de acelaşi loc pe treapta de evoluţie proprie, spirite cu o corporalitate eterică – entităţi eterice planetare – care evoluează în jurul planetelor şi stelelor: ca ajutători pentru biosistemul planetei sau stelei sau pentru a se obişnui cu sarcini pe planetele şi stelele din galaxie – în acelaşi timp şi pentru a nu pierde obişnuinţa manifestărilor corporale individuale, având în vedere timpul îndelungat al întrupărilor comune.

Coordonatorii evoluţiilor noastre stabilesc modul de derulare al întrupărilor comune din orice galaxie, cu toate structurile ei: stele, planete, planetoizi şi corzile care le unesc şi le întreţin desfăşurările de destine: prin matricea de formare a întrupării, cum se va desfăşura – spaţial şi temporal – în diferite feluri de mişcări (circulare, rectilinii, spiralate, etc.), în diferite ritmuri, contacte, influenţe şi impacturi cu altele de acelaşi fel. Chiar dacă există la un moment dat o oboseală inerentă a spiritelor în marile întrupări şi în biosistemele lor, se are în vedere cu multă atenţie, cu respect deosebit pentru orice fel de minimă suferinţă, să nu se depăşească un anumit prag de oboseală, de la care să se poată continua alte manifestări între două asemenea întrupări comune. Pentru că, între întrupări, spiritele trebuie să aibă puterea să susţină în continuare evoluţii prin întrupări individuale, ca să nu se dezobişnuiască de manifestările individuale din cauza timpului îndelungat al întrupărilor comune. 

Aşadar, între două întrupări de tip stea şi de tip planetă, toate spiritele din popoarele spirituale aflate în pauză se întrupează în cicluri de vieţi individuale pe planete cu condiţii foarte diferite de trai, în mjlocul biosistemelor locale de pe alte planete sau stele. 

Iată de ce nu toate stelele au corzi cu planete şi planetoizi, cu biosisteme cu corp fizic – cel mult astral – care ar diminua mult vibraţia proprie şi ar îngreuna sarcinile de destin ale tuturor popoarelor spirituale întrupate local. 

Există însă noduri şi pe corzile stelare care nu au planete – deşi nu atât de puternice ca să asigure forţa energetică necesară întrupării de planete. Există noduri care asigură întruparea unor planete pământoase, lichide sau gazoase, precum şi alte feluri de stări de agregare a materiilor fizice care nu există pe Pământ. 

Dar mai există noduri puternice, cu vibraţie foarte înaltă care asigură întrupări astrale – planete care nu au matrice eterică, aşa cum au cele fizice, ci direct o matrice astrală, dar cu vibraţie mai înaltă decât matricea care susţine alte structuri astrale universice, cu vibraţie ceva mai joasă. Şi în jurul planetelor fizice sunt structuri mai înalte ca vibraţie decât matricea eterică, care poate strânge materii fizice în interiorul ei protejându-le astfel. Pentru că vibraţia materiei fizice conduce la destructurări inerente: de aceea şi Pământul are manşoane deasupra şi dedesubtul părţii pământoase, care suportă în interiorul şi în exteriorul lor structuri combinate cu diverse straturi cu vibraţii înalte – cele mai înalte ale nivelului eteric suportate de Pământ, precum şi cu vibraţii din domeniul astral. 

Materiile astrale de acest fel, încastrate în cele eterice, asigură astfel o stabilitate mare a tuturor celor existente în lumea planetară, cu forme variate de vieţuitoare planetare, cu o corporalitate atât de complexă pe care începem să o cercetăm acum, spre reamintire din vremurile străvechi. 

Corzile universice, create din energie fundamentală, pot fi astfel azi percepute de oameni – dar mai greu şi numai în anumite momente ale perioadelor cu vibraţii planetare joase, când în variaţiile anuale vibraţia planetară este mai înaltă. Dar ele sunt perfect percepute de oameni în perioadele cu vibraţie planetară foarte înalte – cum a fost pe Pământ înainte de ultima glaciaţiune. În mod cert ele pot fi percepute în orice moment de către entităţile astrale, dar şi de întrupaţii care se manifestă prin corpuri spirituale (în fază de întrupare înainte de conceperea corpurilor ce vor fi moştenite de la părinţii biologici, fizici). Pentru evoluţiile ca entităţi astrale, ele sunt repere în derularea deplasărilor lor în vederea realizării sarcinilor, lucrărilor lor curente, obişnuite:

– pentru păstrarea vibraţiilor lor înalte la cote stabile când lucrează în zone greu de suportat pentru ele, în vederea obişnuirii până la a nu mai simţi greutatea ca atare;

– pentru studii privind creaţia din energie fundamentală realizată de către coordonatorii evoluţiilor, studii care se fac sub îndrumarea ajutătorilor lor personali de destin, studii care pornesc de la creaţii materiale fizice, astrale şi de alte vibraţii, şi merg către învăţături pentru creaţie din energie fundamentală – mai ales de către spirite avansate în evoluţii individuale şi cele galactice, pre-galactice şi post-galactice care se pregătesc pentru marea etapă a evoluţiilor secundare. 

Deocamdată să ne oprim aici cu studiul corzilor universice şi galactice. Vom continua cu studiile despre canalele matriceale planetare şi stelare – un subiect extrem de bogat chiar şi la acest moment, atât de bogat încât deocamdată ne vom axa pe câteva idei, urmând ca să le dezvoltăm în viitor în studii despre structurile universului percepute prin călătorii astrale, dar mai ales folosite de noi în vieţile anterioare, în trăirile curente ale oamenilor din cele mai vechi timpuri până în mileniile IV şi III î.H. 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
18. CONCLUZII PRIVIND CANALELE ŞI CORZILE DIN UNIVERS

În primul rând să reţinem acele caracteristici care aseamănă sau diferenţiază canalele şi corzile din acest univers, ca să înţelegem în profunzime această parte a structurilor lumii în care trăim. 1. Discutăm…

17. CANALE MATRICEALE PE PĂMÂNT: PARTICULARITĂŢI ŞI DISTRIBUŢII

I. IDEI PRINCIPALE 1. Canalele fac parte din categoria structurilor fluidice matriceale ale Pământului, având un specific al stelei şi al celorlalte planete ale Soarelui – dincolo de cele specifice structurilor din galaxie şi din…

Dictionar