11. Paznicii din străvechimi

09. PARTICULARITATI CORPORALE ALE PAZNICILOR

I. IDEI PRINCIPALE 

1. Toţi oamenii aveau (şi au, în general) o structurare identică a sistemului corporal, cu dezvoltări variate în funcţie de evoluţia proprie şi de sarcinile de destin: corpuri planetare şi corpuri spirituale.

2. Dezvoltări speciale, comparativ cu vremurile anterioare, au avut toţi oamenii în timpul programelor atlante, însă paznicii au avut total dezvoltată întreaga corporalitate umană existentă pe Pământ, pentru derularea sarcinilor lor.

3. Dezvoltarea corporală specifică paznicilor a fost legată de dezvoltarea totală a straturilor corpurilor fluidice, inclusiv a stratului suplimentar – al V-lea – al corpului mental.

4. O astfel de dezvoltare ajuta paznicii în mod special în:

– activităţile curente de ajutor oferit tuturor populaţiilor;

– activitatea permanentă de deplasare a lor, extrem de lentă, fără nici o oprire de-a lungul vieţii lor (cca. 40.000 de ani);

– o putere superioară de emisie/recepţie de vibraţii, prin sunete şi imagini, pentru informări din stratul interdimensional şi pentru găsire de modalităţi de menţinere a stabilităţii plăcilor tectonice. 

II. DETALII, DISCUŢII

În deschiderea studiilor privind corporalitatea paznicilor: (“Corporalitatea paznicilor: generalităţi”)    am readus în discuţie, pe scurt, câteva idei privind părţile componente ale sistemului spiritual uman, format din: spirit, radiaţia spirituală şi corporalitatea materială care se constituie, în funcţie de evoluţia spiritului şi sarcinile personale, în conul puterii de atracţie a radiaţiei spirituale. Este necesar să ştim (şi să aprofundăm, de altfel) aceste lucruri, pentru a înţelege cele două aspecte deosebit de importante:

1. Toţi oamenii de pe Pământ aveau (şi au întotdeauna) aceeaşi structură fundamentală a sistemului spiritual, cu componenţa amintită; ajutătorii secundari pot avea corpuri spirituale în plus, dar niciodată mai puţine decât evoluanţii primari umani, bazate pe aceleaşi principii de constituire ca şi celelalte corpuri;

2. În funcţie de evoluţia personală şi de grup spiritual (cu care fiecare dintre noi a venit la întrupări pe Pământ), această corporalitate este folosită în funcţie de puterea energetică radiantă a fiecăruia şi de aplicaţii pe care le permite această putere energetică radiantă prin care se manifestă voinţa şi cunoaşterea spiritului. 

Am folosit frecvent ideea că toţi oamenii ajutaţi aveau acelaşi tip de corpuri, acelaşi tip de structuri interioare şi exterioare, dar le foloseau în măsura în care le permitea evoluţia proprie şi le cereau sarcinile de destin, conform necesităţilor pe care le vor avea când se vor întoarce acasă. 

Vom încerca să dezbatem câteva dintre elementele, structurile corporale din acele timpuri pe care le studiem acum, dar mai întâi să discutăm ceva cu caracter general, care a apărut în urma unor discuţii şi informări din articolele tematice de pe net. 

Aşadar, toţi oamenii aveau un sistem corporal creat pe baza aceloraşi principii, cu aceeaşi structură generală, ceea ce înseamnă că toţi oamenii aveau o structură corporală fundamentală formată din:

1. Corpuri planetare: corpul fizic, corpul dublu-eteric, corpul astral, corpul mental, corpul cauzal. Sunt corpuri pe care le au absolut toate vieţuitoarele Pământului – de aceea le şi numim corpuri planetare. Cei mai puţin evoluaţi vor avea corpurile superioare puţin dezvoltate – de exemplu: un corp mental foarte puţin dezvoltat, ca o coajă subţire, iar corpul cauzal ca o membrană fină, translucidă (înafară de structura protectoare derivată a canalului protector de destin) adică un săculeţ slab dezvoltat cu doar ceva celule rare din materie cauzală. Pe măsura avansării în evoluţii razele corespunzătoare acestor corpuri se dezvoltă creând posibilitatea dezvoltării unor straturi interioare pe care spiritele înavă să le folosească, treptat. Astfel, toate vieţile pe care le au vor fi sub semnul dezvoltării acestei corporalităţi în funcţie de învăţăturile pe care le asimilează. 

2. Corpuri spirituale, diferite de la o etapă de evoluţie la alta, sunt corespondente razelor cu vibraţie foarte înaltă din radiaţia totală proprie, în funcţie de dezvoltarea acestora:

– primarii au: corpul spiritual (sau budhic) şi corpul dumnezeiesc (sau atmic);

– secundarii au în plus: un corp enesic şi corp supraenesic; în fazele de început ale secundariatului, corpul enesic, apoi şi corpul supraenesic, apar sub forma unor pături destul de omogene, fără structuri multe, care se dezvoltă şi se activează treptat, pentru obişnuirea fără oboseală a întrupaţilor cu diferite desfăşurări de lucrări planetare, stelare şi galactice. Secundarii galactici au toate corpurile posibile pe Pământ în această dimensiune structurală, puternice, bine şi complex structurate, care pot funcţiona la cele mai complexe cote ale corporalităţii umane. 

Paznicii au fost întotdeauna secundari galactici, având astfel şi o structură complexă stabilă a corpurilor, şi experienţă îndelungată în folosirea razelor lor cu vibraţiile cele mai înalte. Alţi secundari, cu evoluţie mai puţină, nu pot derula sarcini de paznici: chiar dacă au un corp supraenesic, dar fără să fie complet dezvoltat, nu se pot concentra simultan la toate cerinţele de paznic – fie şi pe o perioadă scurtă de timp. Este nevoie de corpuri supraenesice stabile, complet structurate interior şi fiind astfel multivalente: asemenea valenţe, puteri în sine, ofereau posibilitatea unor abilităţi individuale pe care le foloseau în sarcini care necesită radiaţii proprii înalte, mult mai profunde şi subtile decât sarcinile altor ajutători din acele timpuri. Doar secundarii galactici desfăşurau astfel întreaga gamă de sarcini la nivel planetar, stelar şi galactic (până la nivelul nucleului galaxiei şi al planetelor matriceale galactice – componentele cele mai complexe ale galaxiei). 

Pentru a înţelege şi alte desfăşurări de sarcini ale paznicilor, vom dezvolta în acest studiu cunoaşterea unor structuri interioare ale corpurilor planetare cu specific uman. 

Dar corporalitatea paznicilor presupunea, comparativ cu cele ale altor oameni, anumite dezvoltări ce trebuiesc analizate în detaliu:

1. DEZVOLTAREA COMPLEXULUI REPTILIAN: complexul structural de adaptare la schimbarea vibraţiei planetare în perioade de trăire foarte lungi.

În studiile anterioare am făcut comparaţii cu sarcinile ajutătorilor planetari după prima glaciaţiune trăită de rezidenţi. Principiul de adaptare este acelaşi, în orice perioadă a planetei, bazat pe dezvoltarea sistemului structural reptilian

Toţi oamenii din acele vremuri au avut dezvoltări majore ale complexului reptilian, necesare în special în aceste momente de sarcini speciale ale tuturor oamenilor, comparativ cu alte vremuri. Au fost sarcini cu care omul nu era obişnuit în mod normal (şi mă refer la sarcinile din programele atlante pentru întreaga omenire), însă erau mult mai dezvoltate la cei care derulau în mod permanent sarcini de paznici. 

2. DEZVOLTAREA SPECIALĂ A CORPORALITĂŢII PLANETARE

Este vorba despre dezvoltarea cu prioritate a corpului mental, astral şi cauzal. Nu vom intra acum în amănunte ale corporalităţii umane, ne vom referi la un singur aspect, cel mai important pentru subiectul nostru. Fiecare dintre corpurile: astral, mental şi cauzal are, pentru toţi oamenii, patru straturi interioare, independente, formând în dezvoltarea lor patru corpuri cu vibraţie foarte apropiată. Ele nu sunt lipite – nici un corp nu este lipit de altul – lăsând astfel posibilităţi de circulaţie a fluxurilor energo-materiale şi de la un corp la altul, dar şi preluării de fluxuri din câmpul universal în care se scaldă sistemul nostru corporal: pentru a se hrăni (aproviziona) cu fluxuri necesare energizării permanente. În zilele noastre, datorită vibraţiei planetare joase, straturile interioare sunt doar în stare latentă: nu „închise” cum s-ar exprima unii, starea latentă arată o funcţionare minimă, astfel încât să nu împiedice circulaţia fluxurilor energo-materiale între corpuri. 

În străvechimi toate aceste straturi erau toate dezvoltate, deşi în proporţii diferite de la un grup spiritual uman la altul, facilitând manifestări de o calitate şi moralitate maximă pentru Pământ, precum şi creaţia materială mentală – de o extraordinară precizie a detaliului; la fel erau toate celelalte manifestări umane care se bazau pe corpurile mentale şi astrale: percepţia, comunicarea şi deplasarea în principal. 

Dar, în ordinea de vibraţie de la cea superioară la cea inferioară, al doilea strat are o secţiune interioară care, în funcţie de destin şi de puterea spiritului de a susţine simultan activităţi multiple, se dezvoltă de la foarte puţin către total, în funcţie şi de momentul desfăşurării sarcinilor de destin. Orice spirit uman întrupat are acest strat interior: însă în zilele noastre (de-a lungul perioadei cu vibraţie planetară joasă) el nu ne este dezvoltat, făcând parte din cele două straturi interioare care ne sunt în stare latentă tuturor (cu excepţia Moşilor şi unor ajutători speciali al omenirii). În schimb, toate straturile sunt dezvoltate simultan în epocile cu vibraţie planetară foarte înaltă – dar mai mult sau mai puţin, în funcţie de dezvoltarea razelor proprii care pot susţine dezvoltarea, în proporţii diferite. Pentru ca cel de-al V-lea strat să se dezvolte total, este nevoie ca toate celelalte straturi să fie total dezvoltate: ceea ce se petrecea numai în cazul paznicilor. În aceeaşi situaţie ca şi paznicii se aflau conducătorii societăţilor umane şi Moşii. 

Paznicii au avut acest strat foarte dezvoltat, în timp ce toate celelalte straturi au fost maxim dezvoltate, necesare fiind pentru:

– analizarea tuturor formelor de manifestări ale întrupaţilor: rezidenţi şi piramidali deopotrivă, a întregului biosistem planetar aflat şi el în schimbare începând cu această perioadă, dar şi a stadiilor de mişcare a plăcilor tectonice şi influenţelor lor asupra continentelor, fundului oceanelor şi mărilor de pretutindeni şi tuturor straturilor atmosferei;

– trecerea periodică în stratul inter-dimensional care se apropia cel mai mult de stratul nostru dimensional (sunt mai multe, într-o perioadă ca aceea pe care o analizăm însă are loc apropierea doar a unuia din cele obişnuite în astfel de situaţii) şi analizarea tuturor factorilor care contribuiau la stabilitatea permanentă a plăcilor tectonice în asemenea situaţie. 

Numai în această perioadă, de apropiere a stratului interdimensional de stratul nostru, aveau o asemenea dezvoltare a stratului interior al corpului mental şi toţi secundarii galactici, ajutători de importanţă planetară, care aveau sarcini de asemenea deosebite privind menţinerea stabilităţii plăcilor tectonice: prin echilibrarea periodică a vibraţiei planetare, sub îndrumarea paznicilor, coordonatorilor de evoluţii, conducătorilor aşezărilor umane şi Moşilor. 

De aceea în acest studii ne vom referi frecvent la cele 4-5 corpuri din sistemul nostru corporal mental. Dar corpul cauzal şi corpul astral nu au avut alte structuri în plus de dezvoltat. De asemenea, dacă toate corpurile din sistemele astral, mental şi cauzal au fost maxim dezvoltate – dacă nu era cazul să se dezvolte stratul al V-lea al corpului mental, ca urmare a unor sarcini speciale, el rămânea astfel, la fel pentru orice om de la Pământ: cu sarcini complexe, dar nu atât de complexe ca ale paznicilor. 

Să menţionez faptul că starea latentă a tuturor acestor straturi din perioada cu vibraţie medie planetară joasă se datorează protecţiei pe care o primim de la creatorii corpurilor noastre: pentru a nu ne aminti manifestările rele, grele, agresive care se pot adânci în cazul vehiculării unor fluxuri cu vibraţia cea mai joasă în această perioadă în toate corpurile noastre fluidice. Dintre manifestările noastre cu vibraţiile mai joase, doar o parte sunt lăsate să le manifestăm; oricât de grele, rele au fost şi mai sunt încă manifestările umane. Dacă aceste straturi ar fi rămas deschise, lucrurile ar fi stat încă mult mai greu. De altfel, reducerea perioadei de suportare a vibraţiei medii planetare foarte joasă, atunci când vin blocuri spirituale piramidale pe o planetă, este de asemenea motivată de reducerea timpului şi sensului manifestărilor distructive ale piramidalilor. Restul manifestărilor negative sunt lăsate pentru alte cicluri de întrupări de acest fel, care vor avea loc în galaxii cu vibraţie mai joasă decât cea în care suntem acum, după parcurgerea mai multor etape de evoluţie. 

În concluzie pentru acest punct: dezvoltarea celui de-al cincilea strat al corpului mental determina percepţii foarte pătrunzătoare, puternice, clare, dar în acelaşi timp facilita şi particularităţi de deplasare pentru paznici, în alte straturi ale energiei fundamentale. În timp ce alţi oameni foloseau mult mai mult deplasarea în spaţiile pe care le aveau de cercetat comparativ cu timpurile trecute, paznicii aveau o necesitate cu totul specială de deplasare, cum vedem, dar nu era numai atât. 

Paznicii erau în permanentă deplasare, dar extrem de lentă, de înceată, practic imperceptibilă pentru vederea obişnuită a omului de azi, fizică şi mentală deopotrivă: este nevoie de experienţă şi de îndrumare din partea entităţilor noastre ajutătoare pentru a sesiza o asemenea deplasare a paznicilor. De aceea nu este perceptibilă nici trecerea pe acel strat inter-dimensional, şi revenirea lor: doar schimbarea de vibraţie care apare ca o lumină diferită de cea obişnuită a epocii, care era mult mai puternică dar şi blândă, neobositoare, în acelaşi timp. 

De asemenea, paznicii nu se opreau niciodată de-a lungul vieţii lor, din această deplasare având loc şi comunicarea cu oamenii, cu entităţile astrale, inter-dimensionale şi dimensionale. Ceilalţi oameni foloseau frecvent oprirea, staţionarea: mergeau, se opreau, reluau mersul.

O asemenea corporalitate nu era niciodată folosită pentru:

– procreere: paznicii nu-şi permiteau nici o clipă să iasă din echilibrul lor extrem de stabil, energetic şi vibraţional. Ei se năşteau în familiile pădurenilor, muntenilor sau insularilor şi imediat după naştere începeau lucrarea lor, chiar din primele zile de viaţă, o viaţă pentru care erau deja bine pregătiţi, în timp ce părinţii îşi reluau activităţile lor curente de ajutători planetari;

– creaţie materială: paznicii nu-şi creau case sau nave pentru deplasare. La fel, entităţile inter-dimensionale şi dimensionale nu-şi creează case sau nave de deplasare sau orice fel de alte creaţii (obiecte/obiective) proprii sau comune. Pentru studiu dedicat evoluanţilor primari şi ajutătorilor întrupaţi în mijlocul lor, ei le fac pe toate în stratul dimensional imediat următor celui în care noi ne aflăm acum (să zicem 6 – în timp ce noi am fi în 7, primul fiind pentru noi cel mai important, unde sunt coordonatorii evoluţiilor locale). În restul timpului, ei sunt în permanentă circulaţie între straturi şi în interiorul straturilor De asemenea, Moşii nu fac creaţie materială, ci oferă îndrumări de trecere treptată de la o formă de creaţie cunoscută de oameni – la cea următoare, timp în care de asemenea sunt în permanentă deplasare, fără să aibă o staţionare stabilă, de durată, undeva anume. În epoca contemporană, dacă este necesar să ofere oamenilor îndrumări speciale, neobositoare pt oameni, locuiesc vremelnic în aşezări restrânse create anterior, cu folos general, de oameni sau de ajutători ai lor (de Călători ai Moşilor) pe care ei doar le întreţin împreună cu Călătorii lor (oameni care se nasc special pentru asemenea sarcină, de a duce învăţăturile Moşilor, în preajma solstiţiilor, în aşezările pe care ei le îndrumă constant). Motivul pentru care lucrurile se petrec în acest fel este că asemenea entităţi, cu vibraţia proprie extrem de înaltă, pentru a realiza o creaţie materială care să se armonizeze cu vibraţia proprie, ar trebui să consume în spaţiile legate de universul nostru cantităţi imense de fluxuri energo-materiale cu vibraţie proporţională cu o astfel de creaţie. Un asemenea consum ar periclita viaţa biosistemului planetar şi al planetei însăşi – ale tuturor stelelor şi planetelor din această zonă a universului. De altfel acesta este şi motivul pentru care creaţia materială mentală în general este atât de restrânsă, la minimum necesar: casă şi navă – navă care se dematerializează complet, imediat după sosirea în locul vizitat (vizită care este oricum de scurtă durată) şi se creează altă navă la plecare, navă care şi ea se dematerializează imediat după întoarcerea acasă. 

O altă capacitate dezvoltată de corporalitatea deosebită a paznicilor a fost şi puterea avansată de emisie/recepţie a unor sunete, vibraţii, imagini: percepţia totală în stratul inter-dimensional, primirea de informaţii din partea entităţilor dimensionale prin transfer total de peisaj în interiorul şi exteriorul stratului inter-dimensional. 

În acelaşi timp, prin astfel de capacităţi avansate, paznicii ţineau legătura cu toţi pădurenii, muntenii şi insularii, conducătorii aşezărilor şi Moşii: simultan, în grup restrâns sau individual. 

Să ne oprim aici cu studiul corporalităţii paznicilor, urmând ca pe parcursul studiilor viitoare să adâncim alte particularităţi pentru care vom avea nevoie de alte aprofundări, înţelegeri. 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
10. TIMPUL PAZNICILOR: A FOST DOAR IN PERIOADA DINAINTEA PENULTIMEI GLACIAŢIUNI

I. IDEI PRINCIPALE 1. Existenţa şi lucrarea paznicilor a fost unică în istoria omenirii, la fel ca şi programele atlante din acele vremuri, cu rol de ajutor numai în perioada descrisă. 2. Oamenii au fost pregătiţi pentru epoca fizică…

08. SEXUALITATEA PAZNICILOR

I. IDEI PRINCIPALE 1. Paznicii nu erau nici androgini (adică oameni cu organe sexuale de ambele sexe) şi nici nu erau oameni fără organe sexuale; sarcina de paznic nu era învăţată şi nu era lăsată moştenire, ei desfăşurând astfel…

Dictionar