11. Paznicii din străvechimi

03. SPECIFICUL ACTIVITATII PAZNICILOR PE FIECARE CONTINENT SI IN LARGUL OCEANULUI PLANETAR

I. IDEI PRINCIPALE

1. Pe continentele de întrupare a rezidenţilor şi a blocurilor spirituale piramidale au acţionat paznicii continentali şi inter-continentali, care au avut sarcină unică de destin activitatea de paznic. 

2. Pe celelalte continente şi pe insulele din largul Oceanului planetar au acţionat ajutători planetari secundari pentru care sarcinile de paznici au fost conjuncturale, ocazionale – atunci când erau în trecere grupuri de rezidenţi sau de piramidali care îşi desfăşurau studiile personale în toate locurile planetei. 

II. DETALII, DISCUŢII

La finalul primei părţi a acestui studiu (01. Paznicii din străvechimi) am clasificat paznicii în: continentali, inter-continentali şi oceanici (sau maritimi). 

Mulţi secundari au fost paznici, dar majoritatea au fost paznici maritimi (oceanici), iar aceşti paznici au avut o viaţă mult mai scurtă decât paznicii continentali şi intercontinentali: aceasta însă însemnând o viaţă normală pentru pădureni, munteni şi insulari. Paznicii continentali şi inter-continentali aveau o viaţă mult mai lungă, prin specificul sarcinilor lor. Este de remarcat şi faptul că cei care au fost în această perioadă paznici – orice fel de paznici – nu au mai avut vieţi obişnuite după destinul de paznic, ci toate vieţile din acest ciclu de vieţi pământene au căpătat un aspect deosebit de retras. Totuşi este de înţeles faptul că fiecare a avut tendinţa de a participa la experienţa comunicativă a societăţii, tocmai pentru a compensa un anumit fel de „gol” de acţiune normală dintr-un asemenea destin. Pentru că, deşi un secundar nu a putut avea decât un singur destin de paznic, indiferent unde şi l-a exercitat, influenţa unui asemenea destin a fost extrem de puternică între toate felurile de manifestări umane ulterioare. Astfel de vieţi retrase au, pentru purtătorul unui astfel de destin, chiar rolul de a consolida solitudinea secundarului, răbdarea spirituală – nu numai cea creativă, lucrativă. Secundarul are, ulterior, vieţi retrase, lucrative, unde retragerea aceasta spirituală este de fapt o retragere în sinea lui – nicidecum din mijlocul societăţii umane, pe care vine s-o ajute mereu. Ei dau astfel exemplu mai ales piramidalilor că nu trebuie să se confunde viaţa retrasă cu viaţa nelucrativă – confuzie uriaşă pentru ei în toate timpurile ulterioare. Majoritatea piramidalilor se pregătesc azi de vieţi viitoare în deplină retragere – dar intens lucrative, de aceea au nevoie de exemplul foştilor paznici – vor fi acasă la ei: un întrupat pe o planetă, în alte galaxii din univers, întrupat care menţine echilibrul planetei şi biosistemului ei, clipă de clipă, de pe loc sau chiar deplasându-se în alte galaxii din jur pentru a aduce materii sau energii necesare desfăşurării vieţii pe planeta proprie. Pentru asemenea lucrări ei se pregătesc intens acum, aici, pe Pământ (şi în toate locurile de „popas” ale călătoriei lor spre „acasă”), având exemplul viu al activităţilor desfăşurate de ajutătorii planetari pământeni. 

Pădurenii de pretutindeni au făcut, mai restrâns, în orice perioadă planetară, lucrări de felul celor realizate de paznici, însă paznicii le-au făcut la o scară mult mai mare în timpul lor, mergând mereu în profunzimi mult mai adânci, şi le vom discuta în studiul dedicat sarcinilor lor speciale. Este de atenţionat asupra faptului că aşezările nu erau populate în măsura pe care o cunoaştem azi, populaţia umană era în general foarte restrânsă, pe toate continentele; iar pe continentele Afrikaan şi Aztlan rezidenţi şi piramidali erau foarte puţini – doar cei care erau în trecere pentru studii personale. Activităţile derulate pe diferite continente, în funcţie de specificul spiritual al populaţiilor locale erau diferite, după cum urmează:

1. Continentul Afrikaan (Africa, după numirea ei de azi) era locul unde se aflau întrupaţi evoluanţi centrali: monade centrale, care realizau evoluţii complexe de coordonatori de evoluţii pentru spiritele aflate în întrupări nu numai pe Pământ, ci în întreg sistemul stelar din care face parte Soarele; şi nu numai întrupări din această dimensiune structurală a Universului Fizic, ci din toate dimensiunile structurale ale acestuia, precum şi corespondenţele lor corporale din Universul Astral şi din Universul Cauzal (se poate urmări şi studiul Despre canalele de intrare in intrupari (3): intrupare activa si intrupare pasiva). În plus coordonau evoluţiile ajutătorilor din straturile interdimensionale, cooperând cu toată verticala spirituală (centrali şi secundari implicaţi) a întregii subzone a universului, în care ne aflăm acum. Tot în plus, aveau în grijă şi o mare parte din grupurile de spirite aflate în evoluţii preliminare pe continentele: Afrikaan, Aztlan (America de Sud) şi KuWan (Antarctida), precum şi pe câteva insule mai mari din largul Oceanului planetar. 

Activitatea lor cuprindea în plus susţinerea celor care erau paznici temporari pe teritoriile lor, căci rezidenţii şi piramidalii erau în vizită pe continent, rând pe rând, pentru a se acomoda cu oamenii şi cu vibraţiile locului, mai ales acolo unde trăiau în condiţii suportate mai greu întotdeauna: Afrikaan fiind continentul cu vibraţia cea mai înaltă, mai greu suportată de rezidenţi, dar şi de grupurile bazale ale atlanţilor şi toate grupurile post-atlanţilor (am discutat despre denumirile: atlanţi şi post-atlanţi în primul studiu al acestui capitol: Paznicii din străvechimi.

Rezidenţii şi piramidalii erau îndrumaţi de paznici şi pentru ceva în plus faţă de cele trăite de ei până atunci pe Pământ şi anume, cum să trăiască cunoscând subspeciile umane: adică spirite în evoluţii începătoare, care se manifestau exclusiv fizic (nu şi mental), precum şi spirite în evoluţii preliminare care, înainte de ultima glaciaţiune, au evoluat pe acest continent, şi care se pregăteau pentru începerea activităţilor de creaţie mentală acasă la ei, de aceea trăiau acum în câmpul planetar mental amprentat puternic de rezidenţi, piramidali şi ajutătorii lor secundari şi centrali. 

Studiind astfel de evoluţii, azi trebuie să facem deosebire între spiritele întrupate în subspecii – create şi ele prin transcendenţă spirituală interdimensională odată cu specia umană – şi spiritele aflate în evoluţii preliminare: evoluanţi care sunt pentru scurte perioade de timp musafirii speciei umane, folosind tipuri de corporalităţi mult asemănătoare celei umane, sau – pentru cei preliminari: chiar corporalitatea speciei umane, deşi priceperea lor este încă foarte mică. Preliminarii (să-i numim astfel pe scurt) au venit pe Pământ cam în aceeaşi perioadă cu post-atlanţii, pentru început însă întrupându-se pe continentul Afrikaan, urmând ca apoi, când vibraţia planetei avea să scadă, să se întrupeze pe Cian, în mijlocul populaţiilor spirituale post-atlante. Evoluţiile lor sunt cu mult în urma rezidenţilor umani, cu atât mai mult în urma piramidalilor, de aceea ei au fost întotdeauna sub protecţia celor mai înalte spirite întrupate pe Pământ, iar în vremurile din urmă au fost – şi sunt încă – sub protecţia spirituală (nu şi fizică în totalitate) a Moşilor popoarelor actuale. 

2. O situaţie mai puţin complexă se petrecea pe continentul Aztlan, continentul ajutătorilor secundari planetari, care vegheau în acelaşi timp şi asupra vibraţiilor întregii planete: lucrare necesar a fi permanentă, şi de peste tot echilibrată, în condiţiile mişcărilor de populaţii umane pe tot globul, cu lucrări creative extinse, de la un continent la altul, de la o insulă la alta. Paznicii din Aztlan participau intens şi la aceste echilibrări, la fel ca şi orice ajutător planetar, iar când unii rezidenţi sau piramidali erau pe continentul lor, în trecere, în studiile lor complexe, participau în mod intens, atent, concentrat şi pe linia activităţilor de paznici, ajutând astfel grupurile aflate în trecere pe continentul lor. Timpul alocat vieţii lor era cel obişnuit pentru orice pădurean, muntean sau insular, de aceea ei nu au avut nici un fel de modificări corporale datorate unui timp îndelungat, aşa cum se petreceau lucrurile cu paznicii continentali sau intercontinentali. La fel s-au petrecut lucrurile şi cu cei afrikaani, care erau, alături de centralii despre acre am discutat, ajutători secundari planetari şi paznici de ocazie pentru grupuri în trecere. Învăţau astfel de la centrali diferite aspecte ale activităţilor lor, care puteau fi realizate şi de ei, dar la o scară redusă, neavând puterile radiante uriaşe ale centralilor. 

3. Despre lucrările paznicilor de pe continentele Atlan şi Cian – acolo unde se aflau întrupaţi piramidalii şi rezidenţii, principalii ajutaţi în evoluţiile lor – vom discuta separat şi extins, sarcinile lor având un specific aparte în totalitatea activităţilor de acest fel. Important deocamdată este faptul că ei au avut sarcini integrale de paznici de-a lungul vieţii lor, o viaţă mult mai lungă decât a celorlalţi ajutători planetari care au avut şi sarcini de paznic, dar doar conjuncturale. Paznicii continentali şi inter-continentali nu au mai avut şi alte sarcini. Chiar şi acele sarcini care aparent nu au avut ca scop ajutorul special oferit rezidenţilor şi piramidalilor, au fost sarcini cu acelaşi rol, acelaşi sens – susţinerea activităţii de ajutor oferit în cadrul programelor atlante alături de alţi ajutători planetari. 

4. Activitatea cea mai intensă de paznici, înafara celor de pe continentele Atlan şi Cian, a fost aceea a paznicilor oceanici (maritimi). Rezidenţii s-au ferit în majoritatea vieţilor lor anterioare să trăiască pe ţărmurile continentelor sau pe insulele din largul oceanului planetar, căci nu aveau putere multă de concentrare pentru a face faţă mişcărilor permanente ale păturilor de aer din astfel de locuri. Însă, cu prilejul programelor atlante, ei au trebuit să se obişnuiască să trăiască şi astfel, să prindă obişnuinţă privind traiul şi mai ales creaţia materială de natură maritimă, oceanică: creaţie de bărci, năvoade, articole de pescuit, case necesare traiului pe malul apelor în general. Pentru piramidali va fi prioritar la un moment dat să urmărească obişnuirea cu trăirile de acest fel, în plus crearea de mijloace de deplasare maritime şi aeriene deasupra apelor oceanului planetar. 

Paznicii vegheau asupra activităţilor oamenilor de pretutindeni – unde piramidalii puteau să trăiască pe orice continent, avânt puterea şi priceperea de a se mişca rapid în teritorii, oriunde: aveau abilitatea de a desfăşura vieţi creative extrem de variate (conform experienţei lor foarte bogate), adaptându-se imediat la condiţiile locale, toate fiind necesare creativităţii lor în general – nu numai pe Pământ. Toate cele trăite de ei în această perioadă îi va ajuta să parcurgă cu destul de multă uşurinţă etapele de trăire ale omenirii după următoarele două glaciaţiuni (din perspectiva lor, atunci): glaciaţiuni care aveau să consume (prin condensare) întreg plafonul ceţos care acoperea planeta în acele vremuri, schimbând astfel întreaga formă de trăire a vieţuitoarelor pământene pentru o lungă perioadă de timp – adică până la formarea din nou a plafonului ceţos undeva, într-un viitor mai îndepărtat. 

Să nu uităm însă că pe planetă mai erau şi alte grupuri de spirite întrupate în specia umană: erau spiritele aflate în evoluţii galactice; despre ele însă nu avem multe de spus deocamdată, mai multe decât am făcut-o în studiile istorice – oricum vom reveni asupra acestui subiect chiar în continuarea studiilor istorice. Ei se pregătesc intens, în evoluţiile lor individuale pe care le fac între două evoluţii comune, ori după terminarea evoluţiilor comune, pentru a continua evoluţiile în calitate de monadă individuală secundară, adică se pregătesc intens pentru a deveni secundari. De aceea îi vom întâlni permanent pe lângă ajutătorii planetari secundari, străduindu-se să înveţe cât mai mult din experienţa lor: pe lângă pădureni, apoi printre rezidenţi învăţându-i câte ceva şi pe ei, pe lângă piramidali – făcând un schimb de experienţă cu ei extrem de necesar tuturor în evoluţiile lor viitoare. Caracteristica lor principală, ca oameni pe Pământ, este aceea de a munci permanent, nu stau o clipă fără să muncească, niciodată nu se retrag din societate decât pentru a-şi intensifica munca lor. Se pot odihni, dar o odihnă activă, după care tot ceea ce au dat din experienţa lor este oferit din nou lumii. Când au trăit alături de pădurenii, muntenii şi insularii cu sarcini ocazionale de paznici, au contribuit şi ei la derularea unor aspecte din care strângeau multă experienţă: şi pentru a ajuta apoi piramidalii, şi pentru experienţa lor personală. 

*

Perioada paznicilor a fost singura perioadă în care rezidenţii au trăit înfrăţiţi cu piramidalii pe întreg Pământul. S-au ajutat unul pe altul în tot acest răstimp, conştienţi fiind că:

– rezidenţii nu trebuiau să rămână cu negativităţile pe care le deduceau, le înţelegeau din efectele activităţilor piramidalilor, efecte negative grosiere pe care fiecare om le avea, şi le percepea şi conştientiza şi în complexitatea lor subtilă, înălţătoare, dar şi în cea grosieră: chiar dacă ele nu se manifestau încă sub nici o formă în acea perioadă, dar înţelegeau din experienţa anterioară la cât de grosier mod de a trăi puteau conduce devierile lor. Aceasta constituia chiar atunci cea mai mare durere a piramidalilor... Şi vom reveni asupra acestui aspect în detaliu. Conducătorii le corectau prima formă de subtilitate a efectelor de acest fel, iar paznicii le aduceau în continuare cele mai multe şi mai subtile forme de corecţie pentru acele momente;

– piramidalii nu trebuiau să devieze mai mult decât aveau să vadă ce/cât rău pot face în condiţiile planetare care erau aşteptate să vină: energetic, vibraţional şi socio-spiritual – toate de vibraţie foarte joasă în orice societate umană. Pentru că se putea intra la un moment dat într-o spirală negativă, implozivă, care să conducă la o oboseală cumplită şi ieşirea din întrupare, masivă (mase largi de populaţie), indiferent cât de pregătite ar fi fost, astfel cum studiem acum, toate spiritele umane. Tocmai de aceea programele atlante se sprijineau pe ajutorul uriaş, concret, din marginea şi din interiorul societăţii umane, pe care în primul Moşii, entităţile dimensionale şi inter-dimensionale îl vor aduce permanent, până la sfârşitul timpului piramidalilor de evoluţie pe Pământ. 

De aceea toată lumea era foarte atentă la fiecare clipă care trecea, la fiecare respiraţie, gest, gând, sunet emis şi recepţionat. Şi, mai mult decât atât, toată lumea trăia şi lucra cu o conştienţă profundă asupra faptului că tot fondul spiritual, de o subtilă şi înaltă calitate, moralitate, demnitate umană, pricepere, trebuia să se menţină în sufletul fiecăruia dintre toate spiritele umane întrupate în această conjunctură, în acele timpuri. Se pregăteau astfel să înfrunte cele care aveau să vină în epoca unor vibraţii extrem de joase – cele mai joase pe care o planetă ca Pământul o putea suporta fără să-i afecteze evoluţia şi starea spirituală interioară profundă. 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
07. CORPORALITATEA PAZNICILOR: GENERALITATI

I. IDEI PRINCIPALE Toţi oamenii aveau acelaşi fel de sistem spiritual, format din: spirit, radiaţia spiritului şi corporalitate pentru protecţie, învăţături de manifestare şi aplicarea lor.  Corporalitatea umană cuprindea toate structurile…

06. UNIVERSALITATEA ACTIVITATILOR PAZNICILOR

I. IDEI PRINCIPALE Toate cele pe care le realizau paznicii, la fel ca şi pădurenii, muntenii şi insularii la nivelul lor de pătrundere foarte mare – le făceau toţi oamenii: fiecare om însă doar la un nivel restrâns de pătrundere,…

Dictionar