01. Evolutii

12. Studiu: Frăţii spirituale

Din studiile anterioare putem înţelege acum faptul că monadele desfăşoară evoluţiile lor primare sub două forme – ajutate şi protejate: 

a. Formele de ajutor primit de monade în evoluţii

Sunt multiple chiar din momentul intrării monadelor într-un Centru de evoluţie, dar în acelaşi timp se păstrează permanent un echilibru între ajutor şi dezvoltarea liberă a capacităţilor monadelor, cu particularităţile lor proprii de trăire (ceea ce numim respectarea liberului arbitru). 

Prima formă de ajutor este aceea de a se plasa grupuri mici de monade începătoare, care au sâmburi de înclinaţii asemănătoare (acţiuni incipiente, la fel emoţii, gândiri, alegeri, etc.) în interiorul filamentelor energo-materiale care formează baza energo-materială a universurilor materiale. În interiorul filamentelor, monadele se hrănesc, cresc uşor, la punct fix, aşa cum se dezvoltau şi în şuvoaiele de energie fundamentală  în mediul autocreaţiei lor. 

Când creşterea monadelor este suficient de mare pentru a atrage şi păstra în radiaţia lor chiar filamente de felul cărora în care au crescut ele, monadele care au făcut parte iniţial dintr-un filament (având o putere energetică interioară asemănătoare şi având tendinţe asemănătoare de manifestare) sunt reunite într-o formaţiune pe care o numim spirit . 

Monadele efectuează setul întreg al evoluţiilor lor primare în această formaţiune de spirit. Reunirea unor spirite, care au caracteristici asemănătoare din punctele de vedere expuse mai sus, formează un grup spiritual şi reunirea unor grupuri spirituale formează un popor spiritual . Astfel de reuniri se formează de către coordonatorii de evoluţii: prin cămăşi (sau pături) din energie fundamentală, puternic compactizate şi sunt stabile atâta timp cât coordonatorii evoluţiilor consideră, cu experienţa lor uriaşă, necesară existenţa lor într-o anumită formă: pentru că, pe parcursul evoluţiilor, păturile trebuiesc întărite, odată cu creşterea puterii interioare a monadelor, a puterii de pătrundere a radiaţiei monadice. 

Prin asemenea reuniri, monadele învaţă să trăiască împreună, să se ajute reciproc, apoi să se protejeze şi să se respecte reciproc, iar mai departe să ajute şi să respecte alte monade cu care se întâlnesc şi trăiesc în orice mediu de trai. 

Monadele care se obişnuiesc să trăiască împreună pe timpul unor îndelungate faze de evoluţie, şi învaţă să se manifeste împreună cunoscându-se din ce în ce mai mult, mai bine, pot fi numiţi FRAŢI DE SPIRIT. Pentru un ajutor încă mult mai mare de avansare în evoluţiile primare (primele forme, de bază, ale manifestărilor), monadele din fiecare spirit învaţă să conlucreze, să se ajute, să se protejeze, să-şi recunoască reciproc emoţiile şi înţelegerile privind viaţa în spaţiile universice, sub formă majoritară de PERECHE SPIRITUALĂ. În unele spirite, în funcţie de înclinaţiile particulare ale monadelor, sunt şi situaţii în care unele nu fac pereche cu altele, îşi dezvoltă mult libertatea interioară şi îşi învaţă fraţii de spirit să se dezvolte liber şi ei, la rândul lor, să nu devină dependenţi de perechea spirituală; dar astfel de monade învaţă să se lase ajutate de perechile din spiritul propriu la început, extinzând treptat, prin necesitate, prin obişnuinţă, acceptările de ajutor din partea oricui, oferind ajutor oricui, în orice fel de situaţie s-ar afla, în orice condiţii de trai. 

b. Formele de protecţie pe care le primesc monadele aflate în evoluţii, şi învaţă să le creeze la rândul lor 

Prima formă de protecţie a monadelor este aceea de a-şi continua creşterile, evoluţiile, trăirile în interiorul unui Centru de evoluţie, în care trăirile cunosc multiple stări de protecţie, începând chiar din primele lor clipe de trăire – chiar dacă neconştientizată – în universurile materiale: în acest fel viaţa lor efemeră se transformă într-o viaţă eternă, ajungând să depăşească treptat distrugerea şi simpla supravieţuire cu orice preţ, să ajungă la o conştienţă şi o conştiinţă care depăşeşte cu mult stadiile de conştientizare primară. Să ajungă la a-şi conserva singure existenţa şi de a asigura conservarea oricăror forme de viaţă de care ajunge conştientă. 

Primele forme locale şi momentane de protecţie sunt cele de a creşte protejate în filamente energo-materiale, până la momentul în care cresc suficient de mult pentru a se mişca şi apropia unele de altele. În acel moment al trăirilor lor, evoluţiile filamentare încetează şi sunt înlocuite cu evoluţii spirituale. Acest proces este absolut necesar pentru păstrarea intactă a monadelor, căci în aceeaşi inconştienţă cu care au trăit puţin timp în energia fundamentală şi s-au distrus reciproc în cea mai mare proporţie, se pot distruge tot aşa şi în interiorul filamentelor, încercând să se hrănească unele cu altele în procesul de creştere accelerată la un moment dat. 

De aceea forma următoare de protecţie este aceea de a se separa monadele unele de celelalte, dar păstrându-se totuşi împreună, căci numai în prezenţa altora pot intra în acţiuni, în manifestări, pot avea emoţii şi sentimente unele faţă de altele, pot ajunge să gândească coerent, coordonându-şi acţiunile în funcţie de prezenţa altora. 

De aceea, prin pături de energie fundamentală compactizată, ele sunt despărţite de facto, dar reunite în grupuri de monade care vor forma spirite, apoi pe grupuri de spirite mai mici care evoluează manifestându-se extrem de asemănător; şi ele, la rândul lor, sunt reunite în popoare de spirite. 

Fiecare spirit va fi la început legat în grup de o corporalitate uşoară prin care va învăţa să se manifeste în diverse feluri. Complexitatea acestei corporalităţi, adevărate sisteme corporale, va creşte pe măsura creşterii puterii energetice a spiritului şi a experienţei proprii de folosire a forţelor lor radiante în permanentă creştere. Vor avea tendinţa de a se devora reciproc, dar corpurile prin care învaţă să se manifeste vor proteja monadele până când singure – prin jocul emoţional şi durerile fizice – vor învăţa să-şi protejeze viaţa, chiar şi corporală (când vor conştientiza existenţa diferită a corpurilor şi a spiritelor), şi mai ales să o protejeze şi pe a celor cu care vin în contact. 

Cămăşile care protejează şi hrănesc în acelaşi timp monadele, cămăşi monadice şi cămăşi spirituale, sunt în acelaşi timp şi învăţătoare: la fel cu radiaţia monadică, puterea compactizării energiilor în cămăşile spirituale determină o radiaţie mai slabă decât aceea a monadelor, dar suficient de accentuată pentru a forma un câmp înconjurător în întrupare pentru fiecare corp în parte din întregul sistem corporal, care protejează permanent corpurile şi le formează un câmp mereu hrănitor. Ele nu trebuiesc confundate cu corpurile de întrupare şi nici nu câmpurile corpurilor de întrupare; ele formează însă un fundal de radiaţie care determină întărirea puterilor radiante ale monadelor din spirit, contribuind cu puterea lor radiantă la atragerea şi formarea câmpurilor protectoare şi hrănitoare ale corpurilor, prin care se manifestă monadele în întrupările lor. 

În întrupări, câmpurile radiante ale materiilor corpurilor se adaugă la câmpurile energetice fundamentale: al monadelor radiante şi al radiaţiei cămăşilor spirituale, formând câmpul general al întrupatului. Toate întăresc şi orientează puternic monada întrupată: şi în mediul de trai, şi în relaţiile cu proprii fraţi de spirit. Toate se constituie în forme de protecţie pentru întrupat, angajându-l în acelaşi timp în concentrarea forţelor sale în vederea întreţinerii tuturor acestor componente ale sistemului spiritual. 

De fapt mai există o formă de protecţie, superioară, care se derulează permanent în spaţiile infinite ale energiei fundamentale şi devine în timp conştientizată ca fiind o formă superioară de frăţie spirituală universală. Să dezvoltăm în câteva idei acest lucru.

Când mai multe monade formează în straturile energiei fundamentale un mic grup care vădeşte apropiere incipient-conştientă, cu înclinaţii de protecţii proprii prin reunirea puterilor de atragere şi compactizare a energiei în jur, prin conştienţa creşterii puterii de împotrivire la atracţiile fluxurilor în circulaţiile cărora pot intra desfăcându-se şi împrăştiindu-se, alte Centre de evoluţie, de mare capacitate, le înconjoară uşor, de la distanţă, cu energii treptat întărite, crescându-le lor din neştiut puterea de a-şi creşte stabilitatea proprie. Când grupul creşte, atrăgând monade noi, depăşindu-şi treptat puterea de distrugere conjuncturală în spaţiile cu mişcări în general haotice, Centrul care a ajutat până atunci grupul nou format îşi slăbeşte treptat participarea, dar se interesează periodic de protejatul său, observându-i micile organizări, descoperiri, zbateri, reuşite şi nereuşite. În marea lor conştiinţă şi conştienţă de neajunsurile unui amestec în evoluţiile lor încă firave, doar când organizările noului Centru vor fi suficient de mari pentru ca monadele sale coordonatoare să descopere singure alte forţe în mediul dinafara Centrului lor protejat, se vor întâlni cu alţi Făuritori, Creatori ai altor Centru de evoluţie, de la care vor învăţa multe lucruri noi sau vor fi ajutaţi, numai la dorinţa lor, să descopere încă mult mai multe forme de potenţial ale energiei fundamentale, care să le ajute evoluţiile proprii. Atunci nu se vor mai simţi singure, îşi vor da seama de direcţiile de viaţă într-adevăr eternă, vor afla lucruri noi despre spaţiile şi straturile energiei fundamentale, pe care le vor cerceta şi ele cu mare atenţie. Orice învăţătură nouă, orice descoperire nouă se constituie în formă de orientare către alte noi evoluţii. 

Frăţia de spirit este pasageră, proprie aşadar unor faze intermediare de evoluţie – dar legăturile afective şi de conlucrare vor rămâne pentru eternitate. Orice monadă învaţă să-şi considere frate orice spirit, aflat în orice fază de evoluţie, ajutând pe oricine ca pe propriul frate de spirit, în eternitatea în care trăieşte fără nici o altă legătură cu alte monade decât cea formată prin iubire şi altruism. 

DIVERSE FELURI DE FRĂŢII SPIRITUALE

Este un subiect foarte vast, pe care îl vom dezvolta în amănunt în cadrul studiilor viitoare de profil spiritual. Dar este bine să cunoaştem câte ceva dinainte, mai ales că frăţia de spirit este un subiect căutat de multă lume: fiecare om caută să-şi „găsească” jumătatea spirituală !!! 

1. FRĂŢIA SPIRITUALĂ PRIMARĂ 

Este tipul de frăţie cel mai cunoscut azi pe Pământ, de către noi, oamenii: ceea ce numim reunirea mai multor monade cu particularităţi asemănătoare de manifestare (indiferent dacă manifestările sunt asemănătoare sau complementare) într-o formaţiune numită spirit. El va dăinui pe tot parcursul învăţăturilor generale de manifestare ale monadelor, numite evoluţii primare. Astfel spiritul va fi format din fraţi de spirit, iar acest fel de frăţie va sta la baza tuturor întrupărilor prin care monadele vor învăţa toate felurile de manifestări de bază, individuale şi comune: prin forţele proprii ale monadelor şi prin forţele reunite ale unor grupuri din ce în ce mai largi de monade.

La început, forţele monadelor fiind nedezvoltate, foarte mici, un spirit întreg – aşadar toţi fraţii dintr-un spirit – se vor întrupa într-un singur corp: mai corect într-un sistem corporal cu un singur corp de manifestare curentă. Pe Pământ reprezentanţii acestui fel de evoluţie sunt vieţuitoarele de la bacterii până la mamifere exclusiv. Asemenea evoluţii se finalizează când fiecare monadă a crescut suficient pentru a avea puterea individuală de a se întrupa separat de fraţii – dar fără ca spiritul să se dezmembreze. Fiecare monadă se poate astfel întrupa separat, dar toate vor beneficia în continuare de puterile reunite ale radiaţiilor monadelor din spirit, ale memoriilor lor (ca o bancă de date, de informaţii privind experienţa tuturor la un loc), de puterile energetice din ce în ce mai mari ale cămăşilor (păturilor) spirituale, din ce în ce mai puternice, care reunesc şi ţin la un loc spiritele pe tot parcursul evoluţiilor primare, oferindu-le protecţii şi hrăniri subtile de care toate monadele încep treptat să fie conştiente: prin asemenea forţe, toţi fraţii de spirit vor beneficia de câmpuri energo-materiale specifice de protecţie, de ajutor în comunicări subconştiente, de uşurare a percepţiilor şi intuiţiilor lor. Prin ele, treptat, pe măsura creşterii puterii lor radiante, fraţii din acelaşi spirit se obişnuiesc să se regăsească în medii diferite şi să participe cu forţe individuale reunite la lucrările pe care le presupun întrupările lor, după cerinţele locale. 

Puterile energetice radiante ale spiritelor cresc, creşte şi experienţa în manifestarea spiritelor, în orientarea lor, în concentrarea lor separată şi împreună – toate la un loc ajutându-le să ducă la bun sfârşit evoluţiile cele mai complexe, pe care le numim „primare”: sunt marile evoluţii comune  - în care pe rând:

– un popor spiritual se va întrupa integral într-un singur corp – numit planetă;

– un grup de popoare spirituale cu înclinaţii asemănătoare se vor întrupa într-un singur corp – numit stea;

– o multitudine de popoare spirituale se va întrupa într-o formă comună – galaxia ca formă de întrupare (galaxia noastră, ca şi toate celelalte galaxii din zonă fiind galaxii matriceale: forme pregătitoare ale popoarelor spirituale pentru cea finală: de galaxie întrupată). 

Avem în asemenea cazuri o frăţie de popor, o înfrăţire a spiritelor din popoare spirituale între ele, o armonizare a mai multor popoare spirituale care fac evoluţii împreună, prin întrupări treptate cu un corp sau cu un sistem corporal comun – întrupări astrale şi fizice comune: pentru un popor spiritual întreg – planetă; pentru mai multe popoare spirituale – stea, care guvernează treptat din ce în ce mai multe planete; o multitudine de popoare spirituale cu înclinaţii generale diferite, dar care au învăţat deja să conlucreze în orice condiţii universice. 

În totalitatea lor, frăţiile spirituale primare formează liniile generale ale tuturor formelor de ajutor pe care spiritele şi le pot oferi şi le pot primi în orice condiţii de trai:

– învaţă să se ajute, să primească şi să ofere ajutor la început între fraţii de spirit, învaţă să se adapteze cu noi fraţi care sunt introduşi de către coordonatorii de evoluţii în spiritul propriu, tot de-a lungul evoluţiilor primare, pe măsura creşterii complexităţii sarcinilor din destine. Este o modalitate de învăţătură complexă, prin care monadele se obişnuiesc să considere ajutor nu numai ceea ce vine în concordanţă cu obişnuinţele lor de manifestare, ci şi cu cei care au obişnuinţe diferite până la opuse, dar cu care pot ajunge la acelaşi rezultat. Se obişnuiesc să lucreze în prezenţa celor care au alte sarcini de realizat, să-şi observe reciproc rezultatele şi să înveţe din experienţa celor care le pot deschide noi drumuri de învăţături în viaţă. Spiritele cresc mult ca număr de monade în propriul grup spiritual până la marile întrupări comune galactice, iar finalul evoluţiilor primare, după terminarea întrupărilor totale de tip galaxie, este marcat de dezmembrarea popoarelor spirituale şi continuarea cu evoluţii lungi în grup propriu – pregătire pentru dezmembrarea finală a însuşi spiritului şi continuarea evoluţiilor pe cont propriu pentru fiecare monadă în parte;

– învaţă treptat, în dezvoltarea obişnuinţelor lor, să să se comporte cu orice spirit ca şi cu fraţii lor de spirit, ca şi cum ar fi fraţi cu toţii, şi de fapt asta şi suntem, căci cu toţii pornim din acelaşi loc, urmăm aceleaşi forme de evoluţii şi avem aceleaşi şanse să ajungem la puterile fraţilor noştri avansaţi, care au creat universurile, care ne coordonează evoluţiile, cu care vom conlucra pentru creşterea altora, în eternitate.

Evoluţiile primare asigură creşterea puterilor energetice şi a experienţei în manifestare, până când monadele pot să evolueze individual, prin forţe proprii, fără fraţii de spirit. Dar se vor ajuta la nevoie, chiar dacă nu mai beneficiază de memoriile comune, de protecţiile păturilor spirituale – toate fiind înlocuite de fapt cu puterile energetice proprii din ce în ce mai mari, cu experienţa, conştiinţa şi voinţa proprie, cu abilitate proprie la adaptări în medii din ce în ce mai diferite, cu flexibilitate proprie mărită faţă de complexităţile evoluţiilor în mijlocul cărora trăiesc. 

2. FRĂŢIE DE TIP ECHIPĂ SPIRITUALĂ

În continuarea evoluţiilor primare, după dezmembrarea popoarelor spirituale şi a spiritelor în monade individuale, încep evoluţiile secundare, în care:

– fiecare monadă va evolua pe cont propriu, în funcţie de particularităţile sale reale de manifestare, neinfluenţată de fraţii de spirit, fără să se bazeze pe amestecul şi ajutorul lor direct, dincolo de împletirea la tot pasul a acţiunilor cu care erau obişnuiţi până atunci;

– monadele care evoluează pe cont propriu: secundare şi centrale, au capacitatea de a se plia necesităţilor tuturor grupurilor de primari în mijlocul cărora se întrupează. Pe de o parte pot face echipă cu primarii care desfăşoară diferite lucrări de importanţă proprie şi pentru comunitate, pe de altă parte fac o echipă spirituală cu foştii fraţi de spirit întrupaţi şi ei în preajmă, pentru lucrări de mare complexitate pentru comunităţi  şi planetare (cu corp fizic şi cu corp astral). O formă specială din ce în ce mai bine conturată în întrupările secundarilor (care deja se subînţelege ca fiind perfect normală şi maxim extinsă pentru monadele centrale) este conlucrarea cu entităţile astrale ajutătoare pentru destinul lor şi al altor grupuri spirituale, precum şi cu entităţile dimensionale care coordonează activitatea grupului şi a speciei (cu indivizi fizici şi entităţi astrale ajutătoare). 

Pentru primari, asemenea activităţi în conlucrare cu secundarii ajutători sunt pregătite intens în Universul Astral unde primesc învăţăturile de treaptă, înainte de începerea ciclurilor de întrupări în Universul Fizic; apoi se întrupează în Universul Cauzal (cu vibraţii mai înalte), pentru consolidarea simţirilor şi manifestărilor la nivele de vibraţii înalte, apoi consolidarea trece în Universul Fizic (cu vibraţii mai joase), în formele de simţire şi de manifestare în vibraţii joase. Practic primarii nu pot să accepte în orice condiţii conlucrarea cu monade cu care nu sunt obişnuite, de aceea trăiesc cu ele mai întâi în întrupări la nivele mai înalte – ceea ce numim pregătiri pentru primari. Dar astfel de pregătiri au loc şi la începutul evoluţiilor secundare, pentru monadele care nu sunt obişnuite nici ele să lucreze în orice condiţii singuri, fără foştii lor fraţi de spirit. Treptat secundarii cărora le creşte mult vibraţia, prin cicluri foarte lungi de întrupări, se retrag din viaţa comunităţilor în întrupările lor din universurile materiale, înţelegând că au tendinţa de a face ei toate cele necesare comunităţii, în timp ce primarii mai comozi nu-şi mai realizează sarcinile de destin. Locul lor alături de primari îl iau secundarii care au intrat recent în evoluţiile lor individuale şi învaţă să ofere în principal ajutor primarilor; galacticii sunt în număr foarte mare în preajma secundarilor, pregătindu-se şi ei, la rândul lor, de secundariat; treptat secundarii rămân să conlucreze cu galacticii, îi ajută să se descurce în întrupările de care s-au dezobişnuit pe parcursul evoluţiilor lor comune (planetă, stea, galaxie) şi învaţă şi ei să-şi modereze, şi să-şi modeleze avântul de ajutător după necesităţile primarilor. 

La fel ca şi în frăţiile primare, fiecare monadă va învăţa treptat, în mod extins şi profund, să conlucreze cu cât mai mulţi întrupaţi, să considere FIECARE ÎNTRUPAT CA FIIND FRATELE SĂU, să şi-l apropie, să-l trateze ca pe fraţii de spirit. La secundari, amintirea fraţilor de spirit va rămâne întotdeauna neştearsă din conştienţa sa; ajungând să sprijine astfel pe oricine, în orice fază, orice etapă a evoluţiilor împletite în infinit. 

FRĂŢIE DE DISC

Discutând despre secundari, să menţionăm şi un altfel de frăţie – frăţia secundară de disc: ştiam de ea de la ajutătorii mei astrali, de aceea am fost bucuroasă să întâlnesc menţionată exact aşa această frăţie, într-o revistă înainte de anul 2000; dar eu cred că sunt mult mai mulţi oameni care cunosc acest fel de frăţie, la fel ca şi multe alte lucruri deosebit de importante, dar le este teamă să vorbească din cauza dispreţului învăţat de la autorităţi (religioase şi laice în egală măsură). Încurajarea traducerilor şi publicaţiilor preluate aproape exclusiv de pe site-uri străine, descurajează de asemenea experienţa directă a românilor, care începuseră să se dezvolte frumos înainte de anul 2000 în România. Dar şi frica de a-şi pierde familia şi serviciul este mult mai mare în ziua de azi, însă este cazul să mă opresc aici deocamdată. 

Aşadar, este vorba despre FRĂŢIA DE DISC. Este forma de frăţie spirituală care rămâne în continuare pentru secundari, dar nu pentru întrupările în universurile materiale, ci pentru învăţăturile pe care secundarii le primesc numai în Universul Secundar, acolo unde se derulează învăţăturile şi aplicaţiile lor de bază. Numele vine de la faptul că, atunci când are loc reunirea fraţilor din spiritul de bază din fostele evoluţii primare, în vederea desfăşurării învăţăturilor de sub-etapă şi etapă, monadele lor formează – prin puterea energetică mare, dar totuşi destul de mică încă pentru faza totală de secundar – un disc cu o putere energetică care este mai mare, mai puternic conturată în mijlocul discului, acolo unde sunt monadele foarte dezvoltate energetic. Prin puterea lor, îşi concentrează radiaţia monadică în jurul monadei – şi numai la nevoie fiecare monadă poate trimite o rază sau un set de raze undeva pentru a realiza o formă de manifestare acolo unde este nevoie – astfel încât radiaţiile sferice ale monadelor se vor observa finite în apropierea lor, dar foarte puternice, formând această imagine de disc uşor bombat la mijloc (asemănător unei lentile convexă). Pe măsura creşterii puterii energetice totale a monadelor, radiaţia va deveni din ce în ce mai puternică, până când discul se va bomba din ce în ce mai mult, devenind – în evoluţiile centrale – o sferă de energie cu puteri nebănuite de noi în prezent. 

Fiecare monadă este sferică: aşa numim pe Pământ noţiunea de dezvoltare echilibrată, unde fiecare diametru de la centru în exterior este egal cu altul, al altei direcţii. Chiar din timpul evoluţiilor secundare arhetipale, creşterea sfericităţii devine perceptibilă de către cei înaintaţi. Discul se formează când se reunesc foştii fraţi de spirit spre a primi învăţăturile de subtreaptă şi de treaptă, precum şi aplicaţiile pe care le au de realizat în cadrul acestor învăţături. 

În evoluţiile monadelor centrale care primesc învăţătură de la fraţii lor mai vechi, cu experienţă mult mai mare decât ele, formaţiunea reunită oferă o formă perfect sferică, care creşte energetic din ce în ce mai mult, păstrând sfericitatea grupului monadic pentru a primi învăţătură şi pentru a efectua aplicaţii foarte complexe, pentru a desfăşura lucrări universice care presupun muncă multă, pentru a face faţă complexităţii lucrărilor necesare universurilor. 


Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
11. STUDIU: PRIMELE EVOLUŢII – ALE CREATORILOR DINTÂI, COORDONATORII ACTUALI AI EVOLUŢIILOR NOASTRE

Cuvânt înainte:   Se tot spune pe de o parte că ceea ce numim Dumnezeu este un Dumnezeu care nu ar fi evoluat, ci s-ar fi făcut aşa, deodată, prin mister de nepătruns, care astfel nu ar avea dreptul să ne spună ce şi cum să…

10. STUDIU: CE A FOST MAI ÎNTÂI: MONADA SAU SPIRITUL ?...

Mulţi oameni care au aflat de cuvântul “monadă” cred că acestă noţiune este o achiziţie nouă în literatura spirituală; dar nu este de loc adevărat acest lucru. Mai mult, dacă au aflat mai întâi cuvântul…

Dictionar