Jurnal Spiritual

7 august 2012: Atrofieri corporale sau …

Am citit în mai multe locuri pe net această idee: corpurile noastre s-au atrofiat pe parcursul evoluţiei… Iar drept exemplu este oferită atrofierea glandei pineale, a timusului şi a altor părţi ale corpului nostru fizic.

Corporalitatea umană este un subiect atât de vast, încât şi eu m-am hotărât să fac un site întreg în viitor având această temă. Multe din precizările pe care le fac aici, acum, vor fi preluate şi dezvoltate pe măsura înaintărilor în prezentări.

Multe scrieri arată faptul că înainte de ultima glaciaţiune corpul uman avea alte dimensiuni decât corpurile pe care le avem azi. Noi vom discuta pe acest site mult timp de acum înainte despre aceste repere. Comparativ cu cele din trecut, se poate spune la prima vedere că trupul nostru – corpul nostru fizic – a suferit atrofieri. Tot aşa cum, fiind informaţi asupra faptului că în trecut oamenii erau mentali puternici, se poate spune că simţurile şi puterile omului s-au atrofiat şi ele. Mulţi oameni cred că omul a fost pedepsit să ajungă într-o asemenea stare ca urmare a unor păcate – şi au fost multe voci care spuneau că atlanţii, oamenii străvechi, au fost pedepsiţi din cauza felului în care ei şi-au folosit capacităţile mentale, din cauza unor războaie pe care le-ar fi dus, în urma cărora ar fi dezlănţuit scufundarea Lemuriei, apoi a Atlantidei… Căci asociem omul cu războiul şi încă nu pot mulţi să creadă că lucrurile nu au stat de loc în acest fel…
Da, lucrurile nu au stat de loc aşa şi am prezentat de multe ori faptul că oamenii au fost în străvechimi mari iubitori ai tuturor formelor de viaţă de pe Pământ şi buni păstrători, protectori ai întregii plante. Că au renunţat de bunăvoie la aptitudinile lor mentale, pentru că numai în acest fel se putea dezvolta în continuare viaţa pe planetă, la nivele joase la care ajunsese vibraţia planetară: ca urmare a unei întregi fenomenologii pe care am descris-o în acestei studii (Variaţia vibraţiei medii zonale, cu adresa:
http://www.bucuria-cunoasterii.ro/articol/743/6.-substructuri-ale-sistemului-matriceal-planetar-celule-de-stabilizare-vibrational.html)
Sistemele corporale ale oamenilor nu s-au atrofiat însă prin nefolosire, aşa cum am putea crede dacă acceptăm până la urmă existenţa lemurienilor şi atlanţilor: bun, omul nu a mai folosit forţele sale mentale… şi astfel totul s-a atrofiat… Dar nu este corect acest mod de gândire, rezultat din experienţa noastră fizică actuală, căci realitatea a fost cu totul alta: sub influenţa combinată a unor factori naturali şi modificări realizate de către ajutătorii noştri, corpurile omenirii s-au diminuat prin DENSIFICARE.
Nu aş numi acest fenomen chiar implozie, deşi este un fenomen asemănător. Nici stafidire, după exemplul stafidelor, sau al unui măr care se stafideşte, stând prea mult timp neconsumat, diminuându-şi volumul în mod vizibil, rupt de sursa care l-a vitalizat cândva.
În linii foarte mari, aceşti factori au fost:
1. Vibraţia medie planetară: aflată înainte, şi mult timp după ultima glaciaţiune în continuă diminuare. Variaţia vibraţiei medii zonale are influenţe imediate, directe asupra elementelor matriceale ale planetei, care treptat modifică, prin multe feluri de influenţare, sistemele noastre corporale: prin celulele de stabilizare vibraţională (vizibile în planul eteric-astral sub formă de portaluri eterice), zonele (sau straturile) planetei de auto-stabilizare vibraţională – toate acestea fiind structuri planetare special create pentru normalizarea (stabilizarea) vibraţiei tuturor vieţuitoarelor planetare. În acest fel, evoluăm mergând în ritm permanent armonizat cu ritmurile vibraţionale ale planetei, stelei, întregii noastre galaxii, întregii noastre subzone şi tuturor celelalte subzone ale zonei universice locale: zonă care asigură specificitatea necesară desfăşurării tuturor evoluţiilor din spaţiile sale.
2. Elementele arhetipale ale corpurilor fluidice (http://www.bucuria-cunoasterii.ro/termen/arhetipal.html) modifică reţele matriceale ale corpurilor în cascadă până la corpul fizic – nu numai ca urmare a diminuării vibraţiei medii zonale, care le influenţează direct, dar şi ca urmare a selectării unui anumit segment de vibraţii din mediul înconjurător, necesar desfăşurării propriilor sarcini de destin: de la sarcini specifice speciei (umane – în cazul nostru) – la sarcini de grup propriu de evoluţie, de grup propriu de întrupare, alături de alte grupuri din acelaşi popor. Corpurile spirituale (spiritual – sau budhic, dumnezeiesc – sau atmic), de vibraţia cea mai mare din sistemul corporal, care au structuri interioare de vibraţii concordante cu destinul spiritului, oferă în cazul dezbătut aici toate impulsurile de vibraţii necesare diminuării volumului corporal. Impulsurile vibraţionale sunt preluate în cascadă de către corpul cauzal – cel care gestionează vibraţiile – şi prin intermediul structurilor sale oferă la rândul său impulsurile formării matricei diminuate, densă şi de volum mic, care oferă modificările lor glandelor endocrine ale corpului fizic. Glande care, ştim bine, impulsionează dezvoltarea noastră trupească.
Prin intermediul tuturor acestor structuri este grăbită modificarea corpurilor din întreg sistemul corporal, astfel încât pe parcursul a câteva generaţii de întrupaţi cu vieţi mai scurte decât cele ale străvechilor, sistemele corporale omeneşti (dar şi ale altor vieţuitoare planetare) şi-au diminuat mărimea, materiile corpurilor devenind mai dense şi astfel mai puternice, în modul pe care îl ştim bine acum.
Numai cunoscând structurile sistemelor noastre corporale şi înfluenţele pe care le-au primit de-a lungul timpului, în baza cărora toate se dezvoltă permanent, într-un fel sau altul: prin diminuarea sau prin creşterea volumului corporal, vom înţelege asemenea schimbări care au avut loc de-a lungul evoluţiilor pământene ale spiritelor.
Să acceptăm faptul că o astfel de modificare a fost tot un fel de dezvoltare, privită însă din alte unghiuri de vedere. O dezvoltare prin întărire, cu păstrarea aceleiaşi mase corporale, dar într-un volum mult mai mic: totul reprezentând greutatea corporală optimă pentru spiritul creator care se întrupează pe această planetă, în calitate de om.

Asemenea modificări de mărire a densităţii concomitent cu diminuarea volumului corporal însă nu s-a petrecut ca o suferinţă a corpului: corpul fizic al omului nu s-a atrofiat atrofiat în sensul generat de nefolosirea lui, iar funcţionarea glandelor sale endocrine nu a fost o atrofiere bazată pe aceeaşi cauză. A fost pur şi simplu o adaptare la cerinţele modificării acestui corp fizic, pe care îl ajută glandele endocrine în totalitatea lor, în funcţionarea sa fluidă.

Teoriile pe care le aflu, legate de o asemenea diminuare a volumului corporal uman ori mă întristează – cum sunt teoriile legate de nefolosirea sistemului corporal, ceea ce pentru un spirit creator conştient universal nici nu poate fi vorba măcar, ori mă amuză – cum sunt bunăoară ideile conform cărora oamenii uriaşi mâncau atât de mult încât s-a terminat repede mâncarea lor şi lipsa de hrană l-a condus la canibalism… conform unor poveşti… Poveşti al căror sens profund era cu totul altul, şi tocmai acest sens subtil a fost pierdut – acum putem spune, având experienţa înţelegerilor curente: înţelegem, acceptăm pierderea acestor sensuri subtile, despre care pierderi (dar şi regăsiri treptate, acum) putem să vorbim la infinit…: căci ele vorbeau la origine de “consumarea”, de isprăvirea omului interior, „eului” interior – cum numim noi, azi: într-o lume în care omenirea trebuia să se exteriorizeze, căci aşa era destinul său momentan pământesc… Să ajungă să se exteriorizeze, să se cunoască din exterior către interior până când se va obişnui în modul cel mai complex cu exteriorul – tot atât de mult cât se obişnuise în străvechimi să perceapă lumea numai prin intermediul interiorul său…
Iar noi azi încheiem, finalizăm această etapă, revenind într-un fel la omul străvechi care am fost, având însă cucerite, şi consolidate ambele experienţe aici, pe Pământ: formându-ne astfel o universalizare completă, aşa cum am obţinut-o de fapt în multe alte locuri din universul nostru.

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
Momente de vinovatii: ale mele, ale altora...

Avem momente în viaţă în care ne-am dori vinovăţia altora... Este amprenta societăţii... Cel mai bun lucru este să ne detaşăm de aşa ceva, imediat cum conştientizăm. Ştiu că este o luptă grea. Mă trezesc că spun așa…

... PARFUM DE VIATA ROMANEASCA SANATOASA...

... parfum de viaţă românească sănătoasă... ... ceea ce nu înseamnă că în casă... sau pe o buturugă pe acolo... nu există azi și un laptop, pentru a ține legătura cu modernitatea. De fapt, acesta ar fi echilibrul între…

Dictionar