Jurnal Spiritual

8 aprilie 2013: Trecem pe ”roșu” sau ne oprim?…

I. SINTEZĂ:
Se evidenţiază necesitatea derulării ordonate a deplasărilor noastre cotidiene, profitând de fazele derulărilor, ceea ce conduce la concentrarea atenţiei spiritului, formarea şi consolidarea flexibilităţii în folosirea diferitelor tipuri de corpuri, precum şi dezvoltarea unor abilităţi de care ne vom servi: şi pe parcursul vieţii actuale, şi în derularea unor acţiuni de mare complexitate în viitorul evoluţiilor noastre:
1. Pregătirea pentru evenimente cosmice personale viitoare: plecarea de pe Pământ, în grupuri spirituale organizate, ordonate, de călătorie interzonală prin univers; continuarea evoluţiilor progresive prin folosirea deplasărilor în condiţii variate de spaţialitate, corporalitate, diferenţe nuanţate de vibraţii;
2. Derulări actuale de sarcini în evenimentele curente, ale propriilor vieţi pământene:
– momente de relaxare a corpului fizic: cel mai uzat, deteriorat genetic prin folosiri succesive grosiere;
– exerciţii de extindere a conştiinţei, formarea obişnuinţelor de stare meditativă în fiecare moment al vieţii.

II. DETALII
Cele mai importante momente din viaţa noastră le socotim îndeobşte simplu, omeneşte, obişnuit, după măsura noastră de azi. Azi credem că numai anumite momente ale vieţii noastre sunt importante, dar cândva vom ajunge din nou la concluzia că lucrurile nu stau chiar aşa. Căci omul de ieri şi omul de mâine – ca forme de manifestare a spiritului întrupat ca om pe Pământ, în epocile mentale ale evoluţiilor lui terestre în vibraţii planetare foarte mari – ştie bine că fiecare moment este important, indiferent dacă el este sau nu plăcut, sau dureros, sau obositor. Omul mental pare mereu odihnit, dar el are cele mai dese momente de oboseală; de aceea condiţiile de întreţinere a corpurilor (hrănire), de mişcare, comunicare, relaţionare, precum şi protecţiile naturale sau create, sunt extrem de minuţios oferite aici, pe Pământ şi, în general, în această zonă a universului. Nici nu se observă, pentru că lucrarea se face într-o linişte totală a sufletului şi a trupului mai ales – ceea ce duce în eroare cercetătorul mental sau astral al epocilor trecute. Căci azi omul este obişnuit cu alte repere, cu alte situaţii care îl obosesc: zarva, zgomotul format din sunete care nu se împletesc armonios, mişcările excesive, rareori armonizate între ele; iar când ele sunt armonizate, se constată că o astfel de armonizare nu este decât impusă, nu este o alegere conştientă, ci urmată mai mult sau mai puţin riguros, după reguli pe care le numeşte legi.
Nu ştim unde duc – spiritual vorbind, în experienţa generală a spiritelor, fiecare astfel de regulă a societăţii noastre: bunăoară respectarea semnelor de circulaţie conduce în viitor către respectarea unor sectoare de zbor pentru fiecare întrupat în parte, respectarea în folosiri de acest fel a unor trasee şi moduri complexe de execuţie a zborurilor interplanetare, interstelare, intergalactice şi, în final: a călătoriilor spirituale intersubzonale şi interzonale.
Să ne oprim aici astăzi, în faţa acestui exemplu, şi să analizăm un pic.
Sunt deosebit de importante trecerile pe zebră şi deosebit de importante opririle de odihnă şi pregătirile: pentru mers, pentru aşteptare, atunci când este vorba despre semnalizarea roşie a semaforului, pentru ambele sensuri, grupuri de călători: pietoni şi conducători auto.
Vom vedea în studiile istorice cum, chiar în etapa mentală, rezidenţii – grupurile de spirite cu experienţa cea mai puţină în trăirile pe Pământ – nu au încă puterea să circule prin spaţiile cosmice, chiar dacă sunt foarte evoluaţi din multe puncte de vedere. Nici ajutătorii lor apropiaţi, care evoluează în mijlocul societăţilor rezidenţilor, nu fac ceea ce rezidenţii nu pot face: chiar dacă ei sunt chiar experţi în ceea ce se reţin singuri aici, pe Pământ. Nici condiţiile planetare nu permit acest lucru – nu pentru ajutătorii care au puterea să se reţină singuri, ci în pregătire pentru alte grupuri de ajutători care vin şi pleacă: astfel de grupuri au multă putere şi cunoaştere, dar nu au încă capacitatea de a rezista ispitei de a călători în spaţiile cosmice ale galaxiei. Prin condiţiile corporale, ei sunt ajutaţi astfel să nu călătorească decât pe aceeaşi planetă, de la un loc la altul.
De aceea acei ajutători care au depăşit stadiile de a nu rezista unor astfel de impulsuri, care se pot concentra numai pe lucrări de ajutor pentru planetă şi pentru societăţile rezidenţilor, au totuşi sarcini speciale, şi mai ales rare, de circulaţie exterioară: rară şi numai atunci când planeta necesită lucrări importante. Astfel de călătorii au loc exclusiv în interiorul galaxiei: în locuri special planificate încă de la începutul formării populaţiilor omeneşti, şi în momente speciale ale ciclurilor ritmurilor cosmice şi planetare. Călătoriile sunt realizate de ajutători planetari puternici, rezistenţi la condiţii grele, căci ele au loc în condiţii corporale extrem de dificile pentru alţi oameni: spirite care nu au încă experienţa formată pentru a susţine asemenea călătorii.
Unul dintre scopurile lor este şi formarea, imprimarea radiantă în câmpurile planetare folosite de oameni, a unor obiceiuri de circulaţie pentru toate populaţiile spirituale care se vor întrupa, rând pe rând, pe Pământ. Călătorii ajutători de acest fel vor avea întipărite în corpurile lor spirituale amprentele acestor călătorii rare, dar extrem de puternic marcante pentru orice om, şi vor fi purtate în lumea în mijlocul căreia se vor întrupa mereu.
Este de menţionat faptul că astfel de amprentări vor fi purtate şi vor ajuta efectiv la impulsionarea şi susţinerea intenţiei de deplasare:
– în călătoriile care se vor deschide în etapa mentală: pentru călătoriile aeriene intercontinentale ale rezidenţilor; apoi treptat ale tuturor blocurilor spirituale care se vor întrupa rând pe rând – ca ajutători direcţi ai rezidenţilor şi ajutători planetari de mare putere: călătorii aeriene, submarine, terestre şi subterane, pentru întrupaţi care vor avea pe Pământ sarcini de o deosebită complexitate pentru omenire şi planetă;
– în călătoriile din etapa manual-intuitivă, când vibraţiile planetare vor fi foarte joase (etapă pe care o finalizăm în aceste timpuri de acum), când manifestările mentale se vor diminua considerabil, fiind înlocuite treptat cu manifestări prin puterea trupului: şi cunoaştem azi bine, istoric vorbind, multe lucruri privind migraţiile popoarelor de la o regiune a planetei – la alta: migraţii necesare din mult mai multe puncte de vedere decât cele pe care ni le imaginăm azi. Realizarea lor, spre exemplu, prin forţe proprii, naturale, chiar dacă ajutate, obişnuieşte de la bun început spiritele în primul rând cu acceptarea folosirii intensive a corpului fizic de manifestare. Mai târziu în epocă, o astfel de circulaţie migratoare va fi sprijinită de etapa tehnologică, cu necesitatea respectării unor reguli de circulaţie la viteze din ce în ce mai mari.
Este necesar de înţeles că etapa tehnologică face o pregătire intensă pentru plecarea blocurilor spirituale înapoi acasă, în locurile din care au venit pe Pământ; se obişnuiesc din nou spiritele, după o destul de lungă trăire statică după ultima glaciaţiune, cu folosirea manifestărilor individuale în flux continuu, care cuprind mai ales percepţiile şi deplasările. Percepţiile se ascut, devin mai flexibile, atenţia spiritului se concentrează simultan sau consecutiv la diferite manifestări. Iar în ceea ce priveşte deplasarea, realizată haotic, fără reguli, poate conduce la pierderea vieţii proprii sau la întreruperea vieţii semenilor. Învăţăturile de acest fel au astfel o deosebită importanţă pentru majoritatea spiritelor umane azi, care învaţă sau/şi consolidează învăţături esenţiale pentru derularea nu numai a marilor călătorii cosmice – fiind azi chiar în mijlocul unei astfel de călătorii – ci şi mai departe, derulând individual şi în mod permanentizat, dar nicidecum haotic, călătorii interplanetare, interstelare şi intergalactice. Ele le-au oferit spiritelor o mare problemă la un moment dat al evoluţiilor lor, acesta fiind unul dintre obiectivele cele mai importante pentru care se derulează asemenea călătorii spirituale. Călătoriile spirituale sunt un fel de călătorii realizate prin forţele proprii ale spiritelor (zbor spiritual), şi nu prin nave cosmice, cu propulsie artificială, având multe scopuri, printre care şi învăţarea spiritelor cu deplasări în orice fel de condiţii: de la vibraţiile cele mai înalte pe care ele le suportă, la vibraţiile cele mai mici care în acel moment nu le obosesc.
Mai mult, înafară de marile călătorii interzonale, atât derularea călătoriei în sine, cât şi derularea programelor de sarcini pământene, conduc la consolidarea abilităţilor de deplasare în evoluţiile curente ale spiritelor (“acasă” – de unde au venit aici, pe Pământ). Iar formarea unor astfel de abilităţi foloseşte reversibil şi acasă, pentru continuarea evoluţiilor, dar şi următoarelor veniri în această zonă a universului, în viitor, formând flexibilităţi deosebite în întrupările la nivele foarte joase de vibraţie.

Aşa cum spuneam, este necesar să avem în vedere toate acestea, întrucât circulaţiile cosmice sunt ordonat şi riguros realizate în univers. Însă chiar şi aici, acum, pe Pământ, derularea lor după astfel de principii ordonate ne poate ajuta enorm de mult la derularea propriei noastre vieţi, chiar dacă de cele mai multe ori nu conştientizăm asemenea tipuri de ajutor mai mult sau mai puţin subtil.
Să vedem în ce sens.
A sta pe loc când semaforul indică culoarea roşie, pentru ambele sensuri chiar, pentru ambele grupuri de circulaţie (conducători auto şi pietoni) este un moment de liniştire din faţa viitoarei etape de mers: nicidecum o „prostie” şi o “pierdere de timp”, aşa cum socotim de cele mai multe ori, mulţi dintre noi.
A aştepta liniştit pe trotuar, a aştepta un metrou sau orice mijloc de transport se poate dovedi extrem de util ca moment de odihnă corporală, pe care îl vom înţelege nu numai după terminarea destinului – când analizăm şi înţelegem fiecare gest, fiecare moment trăit în timpul vieţii fizice – dar şi spre sfârşitul destinului, în perioada bătrâneţii: când lipsa unor momente de odihnă de-a lungul vieţii vor conduce ca dureri greu de suportat în articulaţii, şi nu numai. O relaxare cu orice prilej a muşchilor poate conduce la odihnirea lor, a oaselor pe care sunt inseraţi şi a nervilor inseraţi şi ei pe muşchi, a altor organe interne, ţinute implicit sub tensiune prin excitarea simultană a multor arii cerebrale: puţin sesizabile de altfel chiar prin aparatele moderne, care însă nu pot detecta complexitatea multor funcţionări corporale.

Ne vine greu de crezut, însă mai sunt şi alte situaţii pe care le putem ajuta în astfel de momente: relaxarea muşchilor conduce la relaxarea gândurilor, căci creierul izbăvit de impulsurile muşchilor îşi relaxează întreaga activitate, ceea ce nu mai impulsionează concomitent şi activitatea de realizare a corelaţiilor între secvenţele de trăire care ne umplu viaţa. Relaxarea corpului şi gândurilor, indusă conştient, ajută la integrarea liniştii sufleteşti în economia vieţii noastre. Stările meditative în care încercăm să ne liniştim cât mai repede sunt ajutate astfel pe nesimţite, ceea ce conduce la dezvoltarea în continuare a conştientizărilor noastre pe multe alte planuri.

Dacă aceste lucruri nu sunt crezute azi până la o astfel de profunzime spirituală, atunci măcar să profităm de momentele expuse, în cuminţenie de care să ajungem să nu ne mai ruşinăm, şi să încercăm doar să ne relaxăm şi corpul, şi gândurile, lăsând liniştea interioară să ne cuprindă. Cum sunt mulţi oameni care au teamă, chiar frică de linişte interioară (da da! Cu siguranţă ei există…) treptat ei îşi vor pierde o asemenea teamă, atunci când exerciţiul se derulează în mijlocul lumii, înconjuraţi de tumultul, agitaţia din jur. Viitorul, ajutat de energiile noi care cresc permanent vibraţia planetară, ne va ajuta substanţial, iar noi putem să contribuim astfel la propria nostră înaintare.
Cei care iubesc liniştea, dar dispreţuiesc la început pe cei care nu o iubesc, să ştie că această formă de dispreţ se petrece involuntar, dintr-o teamă subconştientă că influenţa celorlalţi i-ar putea determina să revină la acelaşi fel de manifestare de care ei au scăpat recent, cu preţul unor eforturi considerabile. Ei trebuie să se îndepărteze de dispreţul propriu la adresa celor care au frică de linişte şi să accepte că toate manifestările pe care le judecă în acest fel sunt de fapt etape anterioare ale propriilor lor deveniri, unde dispreţul, apoi detaşarea prin indiferenţă sunt paşi trecuţi în evoluţiile proprii. Pe de altă parte, este o formă de ajutor pentru conştientizarea propriului dispreţ, pentru acceptarea şi remodelarea atitudinii, manifestării ca atare. Remodelăm atitudinea proprie, dar ea nu trebuie impusă mai departe şi altora, ci doar oferită ca exemplu propriu, oferind în plus şi ajutor, şi explicaţiile înţelese – atunci când ele sunt cerute sau primite cu bunăvoinţă.

Se pot studia şi articolele din seria: „Viaţa trăită ca o meditaţie”, cu adresele:
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.ro/2011/09/viata-traita-ca-o-meditatie-1-perceptii.html
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.ro/2011/10/viata-traita-ca-o-meditatie-2.html
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.ro/2011/10/viata-traita-ca-o-meditatie-3.html
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.ro/2011/11/viata-traita-ca-o-meditatie-4-cateva.html

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
Momente de vinovatii: ale mele, ale altora...

Avem momente în viaţă în care ne-am dori vinovăţia altora... Este amprenta societăţii... Cel mai bun lucru este să ne detaşăm de aşa ceva, imediat cum conştientizăm. Ştiu că este o luptă grea. Mă trezesc că spun așa…

... PARFUM DE VIATA ROMANEASCA SANATOASA...

... parfum de viaţă românească sănătoasă... ... ceea ce nu înseamnă că în casă... sau pe o buturugă pe acolo... nu există azi și un laptop, pentru a ține legătura cu modernitatea. De fapt, acesta ar fi echilibrul între…

Dictionar