Sinteze

Sinteza treptelor si sub-treptelor de evolutie ale monadelor

Se pot studia elementele de dicţionar: energie fundamentală, monadă, popor spiritual, întrupare, ciclu de vieţi (întrupări), Centru de evoluţie  şi Formarea universurilor pe straturile energiei fundamentale  

Monadele autoformate în spaţiile infinite ale energiei fundamentale trec foarte lent, pâna la obţinerea stabilităţii lor existenţiale definitive, în acelaşi spaţii în care s-au creat conjunctural, prin multe stadii de formare, remodelare, întărire şi stabilitate a întregii formaţiuni monadice. Monadele stabile, care supravieţuiesc atracţiilor reciproce, rămân împreună, formând un nucleu existenţial care poate constitui baza unor grupări mai largi, cu conştientizări în creştere permanentă. Treptat are loc formarea şi întărirea unui strat înconjurător constituit din energie fundamentală natural compactizată în jurul grupului, atrăgând prin puterea lui, mai departe, bule şi fluxuri de aţe energetice ce vor forma un câmp protector în faţa altor formaţiuni de acelaşi fel, circulante în energia fundamentală. 

Astfel de grupuri, dacă sunt foarte mici şi nu îşi măresc forma, pot fi:

– ori atrase de monade care au evoluat anterior, care au format deja grupări uriaşe în spaţii protejate constituite de ele înseşi, structurate complex în interior, în funcţie de necesităţile conştientizate de ele, rând pe rând: astfel de spaţii le numim simplu: centre de evoluţie;

– ori lăsate să se dezvolte mai departe independent de centrele de evoluţie existente deja, centre care însă le protejează şi le creează condiţii de dezvoltare în continuare. Ele vor forma treptat alte centre de evoluţie, luând contact la timpul potrivit cu celelalte centre dezvoltate care le-au ajutat şi protejat fără ca ele să conştientizeze acest lucru. 

În interiorul centrelor de evoluţie sunt spaţii interioare structurate complex, unde se desfăşoară evoluţii coordonate şi ajutate ale monadelor atrase mereu, permanent, intrând în valuri uriaşe în evoluţii asemănătoare cu cele dinaintea lor. Centrele se dezvoltă în continuare aprofundând cunoaşterea potenţialului activ al energiei fundamentale din care toate s-au autocreat conjunctural, cu posibilităţi care şi ele se dezvoltă permanent, tot conjunctural, după necesităţi care apar din manifestările monadelor. 

Să urmărim treptele evoluţiilor astfel ajutate şi coordonate de monadele creatoare ale Centrului nostru de evoluţie, ajutate şi îndrumate la rândul lor de alte Centre din apropiere. Cei ce doresc mai multe detalii le vor găsi în capitolul Studii Generale: Evoluţii

Vom urmări diverse feluri de sinteze: prima – cu toate treptele şi subtreptele care ne vor oferi o schiţă generală a evoluţiilor noastre; apoi, pe baza celei dintâi – alte două sinteze cu unghiuri de vedere din alte perspective. 

A. Schema detaliată a evoluţiilor:

Evoluţiile cuprind trei mari etape, dintre care primele două etape sunt pregătitoare pentru cea de-a treia: care însă nu are o finalitate propriu-zisă, continuând în eternitatea vieţii tuturor monadelor.

I. EVOLUŢII PRIMARE, care cuprind două etape mari:

1. Evoluţii filamentare: primele evoluţii ale monadelor, protejate în filamente create de coordonatorii evoluţiilor:

– monade-energii;

– monade-materii.

2. Evoluţii spirituale: evoluţiile ale monadelor grupate în spirite de către coordonatorii evoluţiilor:

– evoluţii în care un spirit întreg se întrupează într-un singur sistem corporal;

– evoluţii individuale: se păstrează formaţiunea de spirit, dar se întrupează fiecare monadă într-un sistem corporal propriu, cu beneficiul folosirii unor raze în comun şi a influenţării reciproce în spirit, în vederea îmbogăţirii experienţei fiecăreia şi tuturor la un loc;

– evoluţii comune: un întreg popor spiritual se întrupează într-un sistem corporal de tip: planetă, stea, galaxie. 

Toate fazele evoluţiilor primare se derulează în locaţii special amenajate pentru întrupare, numite universuri materiale: Universul Astral, Universul Cauzal şi Universul Fizic. 

Evoluţiile prin întruparea unui spirit întreg într-un singur sistem corporal sunt ajutate de planeta de întrupare: le numim evoluţii intraplanetare (pe Pământ sunt toate vieţuitoarele de la viruşi până la mamifere). 

Evoluţiile individuale se derulează independent de planeta de întrupare şi sunt ajutate de îngeri (înger: ca formă de evoluţie monadică), de entităţile astrale ajutătoare, de entităţile interdimensionale şi dimensionale. 

Evoluţiile comune sunt:

– stele şi planete întrupate distinct, în spaţii diferite, în timpuri diferite, ca întrupări ale unor popoare spirituale diferite – dar legate şi ordonate spaţial prin sisteme de corzi matriceale izvorâte dintr-un nucleu matriceal galactic, formând împreună galaxii matriceale. Galaxiile matriceale sunt forme de întrupare pregătitoare pentru ultima formă de întrupare comună – galaxii întrupate, ca formă totală de întrupare comună. 

– o multitudine de popoare spirituale se întrupează simultan în toate stelele şi planetele cu biositemele lor planetare, într-un singur corp galactic: galaxia întrupată, ca formă totală de întrupare comună. Toate spiritele au trăiri proprii distincte, dar în acelaşi timp şi comune, simultane, din toate formele existenţiale ale întrupărilor din aceeaşi galaxie. 

Odată cu finalizarea evoluţiilor comune se finalizează toate evoluţiile spiritelor sub formă de popor spiritual. 

Practic astfel se încheie evoluţiile primare şi urmează o serie de evoluţii post-galactice, care fac legătura, şi pregătesc spiritele de evoluţiile secundare individuale. Spiritele circulă prin toate zonele şi subzonele universurilor materiale în grup propriu, după dezmembrarea poporului spiritual din care au făcut parte. Astfel de evoluţii au ca rost îmbogăţirea şi aprofundarea experienţei lor de manifestare individuală, după trăirile deosebit de ample din evoluţiile comune. 

Odată cu finalizarea evoluţiilor post-galactice, se finalizează şi evoluţiile sub forma monadelor reunite în spirit, iar în continuare monadele vor evolua individual, aşa cum au intrat de fapt în Centrul de evoluţie. Dar comparativ cu acel prim pas, conştienţa monadelor a devenit uriaşă, au învăţat să se manifeste prin radiaţia lor proprie, iar manifestările lor sunt extrem de bogate, flexibile, cu abilităţi deosebite şi mai ales stabile. Manifestările sunt conştiente şi profunde, astfel încât fiecare monadă poate evolua dezvoltându-se pe ea însăşi, ajutând în acelaşi timp şi pe altele mai tinere să urmeze aceeaşi cale a evoluţiilor. 

II. EVOLUŢII SECUNDARE

Toate evoluţiile primare sunt evoluţii mijlocite de sisteme corporale materiale, cu ajutorul cărora monadele reunite în spirite învaţă să se manifeste, să se orienteze spaţial şi temporal, să efectueze lucrări diverse: şi simultan, şi consecutiv, folosind diferite seturi de raze din radiaţia proprie, ordonate prin structurile sistemelor corporale. 

În continuare, evoluţiile secundare sunt evoluţii care se desfăşoară pe două planuri:

– evoluţii progresive proprii, nemijlocite de corporalitate: manifestare directă monadă cu altă monadă, prin radiaţiile proprii. Sunt evoluţii desfăşurate în alte universuri decât cele materiale: universuri spirituale, în care monadele se manifestă direct cu seturi de raze diferite, pe care au învăţat prin corporalitatea din evoluţiile primare să şi le orienteze în realizarea diferitelor feluri de manifestări. Fondul general de manifestare se menţine aşadar, doar că monadele se manifestă direct, fără să se mai distrugă inconştient, dar nici conştient, aşa cum procedau în primariat sau, mai înainte – în spaţiile neorganizate ale energiei fundamentale. Gradul înalt de conştiinţă determină modularea intensităţii radiaţiilor sau folosirea unor seturi tot mai subţiri de raze, pe măsura creşterii puterii lor radiante şi ordonează de la sine relaţiile de ajutor reciproc, înţelegere, iubire; 

– evoluţii de manifestare prin întrupare, prin intermediul formelor de corporalitate, aşa cum s-au derulat evoluţiile primare, în universurile materiale, realizând două feluri de manifestări:

a. Manifestări cu seturi de raze vechi, puternice, consolidate, care s-au dezvoltat astfel pe parcursul evoluţiilor primare; 

b. Manifestări cu seturi de raze noi, care au apărut pe parcursul evoluţiilor primare, din creşterile celulelor energetice fundamentale din interiorul monadelor: care au fost prea puţin dezvoltate până în secundariat, pentru a fi folosite conştient. Monadele secundare învaţă cum să folosească şi aceste seturi de raze în manifestări asemănătoare cu cele deja consolidate – care şi ele se vor dezvolta prin împletirea cu cele noi, îmbogăţindu-se ca experienţă proprie fără încetare.

Prin mărirea forţelor lor spirituale, secundarii se ajută între ei şi ajută în plus evoluanţii primari în întrupările alături de ei, în mijlocul lor. În acelaşi timp, învaţă cum să-şi obişnuiască noile seturi cu manifestări cunoscute foarte bine de ei din evoluţiile anterioare, împletindu-le şi folosindu-le împreună, învăţând la început în mod ajutat, de către monade mai avansate, apoi continuând pe cont propriu, cu toate razele care vor apare în eternitatea lor.

Fazele de evoluţie secundară sunt în principal următoarele:

a. ARHETIPURI MONADICE: evoluţii care cuprind patru mari subdiviziuni:

– arhetipuri de generaţia I: faza obişnuirii cu trăiri singulare, după dezmembrarea spiritului şi începutul evoluţiilor personale pentru fiecare monadă din fostul spirit. Fiecare monadă beneficiază de ajutorul entităţilor ajutătoare proprii, fără sprijinul radiant, şi amprentativ totodată, al foştilor fraţi de spirit;

– arhetipuri de generaţia a II-a – arhetipuri ajutătoare: pe lângă recuperarea siguranţei în manifestare, ele pot oferi ajutor şi îndrumare tuturor întrupaţilor din lumea în care trăiesc;

– arhetipuri de generaţia a III-a – arhetipuri învăţătoare: aprofundează trăirile proprii, învaţă şi aplică după trăirile fraţilor lor din evoluţiile primare, pe care ei înşişi nu au apucat să le trăiască personal în drumul spiritual propriu până în momentul acestei faze. Simultan învaţă de la toate vieţuitoarele din jurul lor, de la toate aspectele societăţilor în care se întrupează şi, având experienţa evoluţiei galactice, pot simţi ceea ce simt cei din jurul lor prin radianţa reciprocă şi îi pot orienta precis în lumea pe care primarii cred că o cunosc – dar de fapt sunt limitaţi de propriile lor încredinţări;

– arhetipuri de generaţia a IV-a – arhetipuri galactice: sunt purtătorii corpurilor care procesează vibraţii, energii şi materii general-valabile în galaxia locală de întrupare, o medie a tuturor felurilor de corporalitate din galaxie. Le pot folosi pe toate pentru că au întreaga experienţă consolidată şi un avans considerabil privind folosirea seturilor noi de raze, de forţe monadice noi. Stăpânesc în mod egal şi reţinerea radiaţiei proprii în câmpurile proprii, şi extinderea ei dincolo de câmpurile proprii, precum şi impulsurile radiante din mijlocul societăţii lor. Creşte mult flexibilitatea de trecere de la un nivel de vibraţie la alt nivel – deşi încă nu foarte flexibil în condiţii de vibraţie foarte joasă. 

b. GRUPA ÎNGERILOR: consolidarea tuturor felurilor de manifestări din evoluţiile arhetipale anterioare este urmată de etapa obişnuirii schimbării permanente de vibraţie de la o întrupare la alta: nu numai pe aceeaşi planetă, ca în toate evoluţiile anterioare, ci şi de la o planetă la alta, de la o galaxie la alta, de la o subzonă a unei zone universice – la alta. Acesta este fondul general al întrupării îngerilor, atunci când, şi acolo unde apare necesitatea întrupării lor.

Începând cu această grupă a evoluţiilor secundare, monadele pot să-şi trimită seturi de raze direct din Universul Spiritual Secundar – universul evoluţiilor lor – în oricare dintre universurile materiale, pentru a contribui cu asemenea seturi înguste de raze la crearea corpurilor spirituale ale întrupaţilor, fără să se transfere ca monadă independentă în Universul Spiritual Primar, unde se află toate celelalte monade şi spirite care intră la întrupare. Razele îngerilor contribuie la crearea corpurilor, la susţinerea vibraţiei lor pe parcursul întrupării şi la coordonarea evoluţiei individului ajutat. 

Dar îngerii nu vor rămâne la această formă de manifestare, ci se vor întrupa şi în mijlocul evoluanţilor ajutaţi. În acest fel, ei au două feluri de manifestări pe parcursul evoluţiei lor:

– manifestarea directă din Universul Spiritual Secundar: prin trimiterea unui set îngust de raze direct în universurile materiale pentru a contribui la crearea şi susţinerea corpurilor spirituale ale întrupaţilor care le necesită;

– manifestarea indirectă, prin corporalitate, din Universul Spiritual Primar unde se transferă cu uşurinţă, cunoscând bine legităţile energiei fundamentale între două universuri, constituindu-şi sisteme corporale proprii. Astfel pot ajuta prin întrupări în mijlocul celor ajutaţi, aşa cum şi ei au fost ajutaţi în acelaşi fel, până în această etapă. Din această poziţie spuneam mai sus că ei au puterea de a se întrupa într-un acelaşi ciclu de vieţi oriunde în univers, de la o viaţă la alta, fără probleme de adaptare între nivele mari de vibraţie de la o viaţă la alta. 

În orice fel de corporalitate pe care o au, ei vehiculează puternic fluxuri uriaşe de energii şi materii amprentate de celelalte vieţuitoare ale planetei, curăţind astfel permanent câmpurile planetare, folosind radiaţia lor puternic dezvoltată: seturile vechi şi noi de raze, manipulându-le abil, flexibil. Practic ei sunt singurii evoluanţi care au o evidentă vehiculare a fluxurilor cu razele lor puternice: toate la un loc creează impresia unor aripi – dar sunt de fapt valuri de fluxuri preluate şi dezamprentate de corpurile lor cu vibraţie foarte mare, cu plexurile malaxor de o mare putere la corpurile lor spirituale. 

c. GRUPA ARHANGHELILOR

Toate evoluţiile anterioare au determinat creşteri uriaşe ale radiaţiei monadice, astfel încât arhanghelii fac o pauză de întrupare directă în dimensiunea structurală a universului de evoluţie a spiritelor primare, doar cu unele excepţii, în necesităţi ivite în zona a III-a a Universului Fizic. Necesitatea acestui fel de abordare a evoluţiilor rezidă din folosirea tuturor forţelor, împletite strâns, în lucrări deosebit de complexe pe care nu le-ar putea aborda în lumea evoluanţilor începători. În acest fel se consolidează toate forţele lor radiante în acelaşi timp, lucru care nu s-ar putea petrece dacă ar folosi parţial forţele lor în lumea simplă (chiar dacă nouă ni se pare acum de o complexitate uluitoare) a evoluţiilor primare. Arhanghelii nu abandonează însă ajutorul oferit primarilor, ci doar lucrează la nivele mult mai cuprinzătoare şi profunde ale structurilor universice: ei se întrupează masiv în celelalte dimensiuni structurale paralele şi în spaţiile interdimensionale, folosindu-şi puterile energetice pentru ajutor oferit tuturor evoluanţilor din toate universurile materiale şi simultan tuturor ajutătorilor lor, întrupaţi direct în mijlocul primarilor. De asemenea coordonează lucrările energetice de formare şi remodelare a tuturor structurilor energetice ale universurilor materiale: reţele de corzi zonale, bariere energetice interzonale, etc., precum şi de susţinere a formării şi întrupării galaxiilor prin contribuţie directă a structurilor dimensionale la susţinerea nucleelor galactice. 

Manifestările lor vor fi de cele două feluri cunoscute acum din prezentările îngerilor:

– manifestări prin întrupare: ei se întrupează numai în zona a III-a a Universului Fizic şi în celelalte două universuri materiale – Universul Astral şi Universul Cauzal, în care aplică învăţăturile primite în universul propriu – Universul Spiritual Secundar. Cercetările lor au loc nu numai în Universul Cauzal, ci şi în dimensiunile structurale paralele ale Universului Fizic şi straturile interdimensionale, coordonând direct evoluţiile blocurilor spirituale piramidale şi popoarelor întregi din care călătoresc grupurile lor. Tot ei coordonează direct şi activităţile ajutătorilor îngeri întrupaţi, precum şi ale Moşilor popoarelor, când aceştia se retrag din stratul, dimensiunea structurală de evoluţie a primarilor;

– manifestări fără întrupare direct din Universul Spiritual Secundar, sub forma unui set de radiaţii (nu întreaga radiaţie) trimis numai în universurile materiale, nu şi în universurile spirituale înafară de propriul univers, al secundarilor. Între universurile materiale, frecvenţa cea mai mare este în Universul Cauzal, unde sunt efectuate lucrări de cercetare pentru noile nevoi ale evoluanţilor primari. 

Sunt avansaţi pe linia folosirii unor seturi din ce în ce mai subţiri de raze, din cele dezvoltate de-a lungul evoluţilor proprii, şi ajung astfel la egalitate de manifestare între seturile vechi de raze şi seturile noi, cele dezvoltate mai ales în evoluţiile secundare. 

Grupa arheghelilor cu prinde două mari subdiviziuni:

– arhengheli învăţători – în felul obişnuit de învăţături din evoluţiile ca îngeri; 

– arhangheli cercetători, cu cercetări fundamentale în Universul Spiritual Secundar şi în Universul Cauzal, pentru structuri şi pentru restructurări ale universurilor materiale: în funcţie de necesităţile evoluanţilor primari şi ale ajutătorilor întrupaţi în mijlocul lor. Cercetările însă încep să meargă pentru ei mult mai departe lucrând, sub îndrumarea monadelor centrale, la structuri şi remodelări ale universurilor spirituale. Sunt structuri deosebit de complexe şi puternice în Universul Spiritual Secundar, rezistente la necesităţile de evoluţie ale monadelor secundare, iar în Universul Spiritual Primar – lucrări permanente pentru întrupări primare, cu complexitatea pe care o cunoaştem acum din Studiile Generale: Sisteme Spirituale

Nu se poate însă spune în cazul arhanghelilor că una din aceste subclase este trăită înaintea celeilalte, căci uriaşa lor experienţă face ca imediat ce învăţătura este asimilată şi aprofundată, să apară şi viziunea cercetărilor pe care le pot face cu ajutorul acestor ultime aprofundări. Astfel ele sunt rând pe rând trăite şi le putem enumera distinct doar pentru a şti ce fac ei în mod regulat. 

III. EVOLUŢII CENTRALE

Evoluţiile centrale merg, la fel ca şi la secundari, pe două linii principale:

– manifestări directe, din statutul de monadă neîntrupată, prin radiaţia monadică: nu numai în universul de evoluţie proprie şi în universurile materiale (ca în cazul secundarilor), ci şi în toate universurile spirituale şi toate structurile inter-universice şi inter-dimensionale: în întreg Centrul de evoluţie pe care îl modelează şi îl remodelează, în funcţie de necesităţile valurilor de evoluanţi care intră în evoluţii;

– manifestări indirecte, din statutul de întrupat, care şi acestea pot fi: întrupare directă din Universul Spiritual Central şi întrupare prin deplasarea monadei în Universul Spiritual Primar cu constituire de sisteme corporale de manifestare în universurile materiale. 

Cele mai importante manifestări sunt cele directe pentru monadele centrale, direct din Universul Spiritual Central:

1. Dezvoltarea radiaţiei monadice proprii până la cuprinderea în radiaţia proprie a întregului Centru de ecoluţie, cu toate structurile sale interioare şi exterioare. Din această postură, mişcare radiaţiei cuprinde:

– extinderea radiaţiei monadice şi cuprinderea Centrului de evoluţie în radiaţia proprie; cu această ocazie se efectuează direct, pe loc, simultan sau/şi consecutiv, cu seturi din ce în ce mai înguste, cu specializare pe toate razele simultan şi pe fiecare rază în parte, lucrări de creaţie din energie fundamentală cu compactizări puternice (astfel numai monadele centrale pot să opereze cu energie fundamentală): se creează structuri diverse ale universurilor, ale spaţiilor dimensionale şi inter-dimensionale, precum şi remodelări necesare evoluanţilor de pretutindeni;

– reţinerea, retragerea razelor proprii – parţial şi total în interiorul şi în exteriorul Centrului de evoluţie.

2. Folosirea treptată a fiecărei raze proprii pentru manifestarea directă în universuri, direct din Universul Spiritual Central, modularea ei în funcţie de necesităţi şi întruparea la nevoie a unei raze sau a unui set de raze corespunzătoare fiecărui tip de corp din corporalitatea locală. 

3. Monadele centrale sunt singurele care pot compactiza energia fundamentală în mod stabil, cu menţinerea stabilităţii pe termen îndelungat; şi numai astfel de compactizări, realizate cu astfel de forţe proprii uriaşe, pot sta la baza creaţiei, remodelării şi destructurării creaţiilor energetice, după cum cer etapele de evoluţie ale spiritelor din întreg Centrul de evoluţie. 

4. Cercetarea posibilităţilor de evoluţie ale monadelor care intră în Centrul de evoluţie pe baza cunoaşterii profunde a modului lor personal, individual, de înaintare în evoluţii, chiar de la intrarea lor în Centrul de evoluţie, trasând liniile particulare de evoluţie ale fiecărei monade, determinând astfel plasarea lor într-un spirit şi a spiritului astfel constituit în grupări mai mari (popoare spirituale, grupări ale popoarelor spirituale). Cercetări au loc şi pe parcursul evoluţiilor, în funcţie de dezvoltarea radiaţiei monadice a fiecărui evoluant în parte şi de modul de avansare în evoluţii, în condiţiile apariţiei unor noi seturi de raze în timpul lor (se poate urmări şi articolul Ţipătul noului născut). 

5. Învăţături oferite primarilor şi secundarilor în funcţie de particularităţile avansării tuturor simultan în evoluţii – secundarilor în calitate de ajutători întrupaţi direct în mijlocul primarilor, precum şi centralilor care urmăresc şi ajută din marginea societăţilor primarilor, din spaţiile dimensionale şi inter-dimensionale ale universurilor. 

6. Coordonarea totală a evoluţiilor, pe baza unor planificări riguroase, ale tuturor populaţiilor monadice de pretutindeni, bazându-se pe cuprinderea radiantă a întregului Centru de evoluţie. Este cea mai amplă activitate a monadelor centrale, cuprinzând în ea şi o altă activitate deosebit de complexă: planificarea şi coordonarea, apoi derularea lucrărilor de creaţie a unor noi Centre de evoluţie izvorâte din primul Centru creat şi dezvoltat: mi s-a spus că centrele de evoluţie cele mai dezvoltate au până la 6 asemenea Centre în serie, când capacitatea celor vechi creşte atât de mult încât, pentru eficienţa derulărilor, este necesară continuarea dezvoltărilor într-un nou Centru creat de cel dintâi, de către monadele centrale iniţializatoare ale primului Centru de evoluţie (să-i zicem Centrul-părinte). Prin asemenea creaţii noi se consolidează cunoaşterea şi experienţa, iar noile activităţi sunt ajutate de către alte Centre de evoluţie cu experienţă mare în astfel de direcţii. 

O desfăşurare a treptelor de evoluţii centrale, în funcţie de activităţile lor, cuprinde:

1. Monade centrale începătoare: întrucât ca arhangheli nu s-au mai întrupat decât rar în toată dimensiunea structurală de evoluţie a primarilor, în calitate de monade centrale se face trecerea la evoluţii centrale prin întrupări cu cicluri lungi de vieţi, pentru recuperarea maifestărilor întrupate pretutindeni şi ajutor oferit din postura de monade centrale: cu puteri mult mai mari decât cele avute în întrupările anterioare.

2. Monade centrale învăţătoare: învaţă să-şi obişnuiască noile seturi de raze la manifestările trecute, împletindu-le armonios, ajutând şi primarii, şi secundarii: pe care îi ajută şi în învăţăturile lor de acelaşi fel, de aducere a seturilor noi la nivelul înaltei abilităţi spirituale a celor vechi. 

3. Monade centrale cercetătoare: printre multe altele, ele urmăresc orientările monadelor în evoluţiile lor în toate universurile, moduri de coordonare a noilor popoare de spirite care vor intra în evoluţii, crearea noilor feluri de structuri ale Centrului de evoluţie şi impactul vibraţional asupra evoluanţilor, etc. 

4. Monade centrale coordonatoare de evoluţii – activitatea cea mai complexă a centralilor, ajutând toate palierele de evoluţie în acelaşi timp cu coordonarea lor şi crearea structurilor necesare tuturor desfăşurărilor simultane. 

B. O altă clasificare a evoluţiilor, care poate fi realizată pe baza celei anterioare, şi care reflectă un alt potenţial de manifestare a energiei fundamentale, este ordonarea din punctul de vedere al manifestărilor directe şi indirecte, prin folosirea radiaţiei monadice: 

I. Evoluţii protejate: prin manifestarea indirectă a radiaţiei monadice, prin folosirea unor metode specifice pe parcursul creşterii monadelor: 

– în filamente create de coordonatorii evoluţiilor lor: sunt etapele de creştere ale monadelor-energii şi monadelor-materii;

– prin corporalitate: radiaţia monadică este canalizată în universurile materiale unde constituie prin atracţie în raza radiaţiei monadelor, sisteme corporale pentru protecţie şi pentru învăţături de orientare, canalizare a seturilor de raze în feluri infinite de manifestări, pe măsura creşterii puterii lor radiante. Sunt etapele de evoluţie: intraplanetară, individuală şi de întrupări comune de tip planetă, stea, galaxie. 

II. Evoluţii cu manifestări directe, cu manifestări desfăşurate direct de radiaţia monadică, nemijlocite de sisteme corporale; manifestările directe se desfăşoară la început numai în mediul lor de trai, în universuri separate de cele ale întrupărilor, apoi treptat are loc extinderea radiaţiei în toate universurile spirituale şi în universurile materiale, în toate modurile: în întreg Centrul de evoluţie şi înafara lui. Sunt evoluţiile secundare (arhetipuri, îngeri şi arhengheli) şi centrale (centrali începători, învăţători, cercetători şi coordonatori de evoluţii). 

III. Evoluţii mixte: şi indirect, prin întrupare în mijlocul populaţiilor din universurile materiale, şi direct, nemijlocit de sistemele corporale ale evoluanţilor primari şi ajutătorilor întrupaţi în mijlocul lor. Sunt în mod exclusiv monadele secundare şi monadele centrale. 

C. O altă clasificare a evoluţiilor, după modul de exteriorizare a radiaţiei monadice, poate cuprinde:

1. Evoluţii filamentare: dezvoltarea protejată, fără manifestare, a radiaţiei monadice în interiorul unor filamente din care nici o rază din radiaţia monadelor din interiorul filamentelor nu iese în exteriorul acestora, iar întreaga energie este compactizată în structurile monadelor interioare. 

2. Evoluţii primare sub formă de spirit: cuprind fazele de dezvoltare ale monadelor prin întrupare, atâta timp cât ele nu-şi pot respecta şi proteja singure viaţa, şi nici pe aceea a celorlalte vieţuitoare din jurul lor. Se dezvoltă simultan şi consecutiv seturi de raze cu care se aplică învăţăturile primite de la ajutători evoluaţi întrupaţi în mijlocul lor, prin canalizarea seturilor de raze prin structurile sistemului corporal de întrupare. Printr-o multitudine de feluri de sisteme corporale, monadele învaţă să-şi folosească seturi diverse din radiaţia proprie, cu abilitate crescândă şi flexibilitate pe măsură. Prin creşterea experienţei de manifestare, se dezvoltă celulele energetice fundamentale din structurile interioare ale monadelor, formând seturi noi de raze care susţin radiaţia monadică dezvoltată şi întărită anterior. 

3. Evoluţiile secundare: cuprind dezvoltarea multor seturi de raze în radiaţia monadică proprie, creşterea experienţei de învăţare, din propria experienţă, a folosirii noilor seturi de raze după tipicul folosirii celor mai vechi. Abilitatea înaintată a folosirii unor seturi înguste de raze trimise la distanţe inter-universice conduce la posibilitatea întrupării parţiale, direct din universul lor de manifestare (Universul Spiritual Secundar), în universurile materiale, participând la crearea corpurilor spirituale ale primarilor şi ajutătorilor întrupaţi în mijlocul lor. Prin puterile lor radiante, secundarii învaţă să împletească întrupări în vibraţii foarte diferite de la o întrupare la alta şi întrupări conştiente de la un univers la altul, pregătindu-se astfel de manifestări totale pe care le vor dezvolta în evoluţiile viitoare, centrale. 

4. Evoluţiile centrale: cuprind dezvoltările înaintate ale radiaţiei proprii şi manifestări conştiente în orice situaţie, în orice feluri de vibraţii, cu variaţii puternice şi rapide sau, la polul opus, cu răbdarea de a simţi static viaţa din jur, cercetând pe cont propriu schimbările fără să reacţioneze la astfel de modificări. Experienţa lor se dezvoltă până la manifestarea pe o singură rază din radiaţia lor extrem de puternic dezvoltată, cu reţinerea celorlalte - sau cu manifestarea lor globală, în tot Centru de evoluţie pe care pot să-l cuprindă în radiaţia lor totală. 

Să ne oprim deocamdată aici, deşi se pot face diverse sinteze în funcţie de alte unghiuri de vedere. Important este să înţelegem amploarea deosebită a evoluţiilor noastre, la nesfârşit, bazându-se pe viaţa eternă a monadelor. 

 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
POPULAŢIILE SPIRITUALE ALE SPECIEI UMANE

SCHEMA GENERALĂ:

1. Monade individuale aflate în evoluţii centrale (coordonatori de evoluţii);

2. Monade individuale aflate în evoluţii secundare (ajutători planetari, stelari şi galactici);

3. Spirite aflate în evoluţii primare:

– spirite aflate în evoluţii primare galactice;

– rezidenţi;

– spirite aflate în evoluţii preliminare;

– spirite aflate în călătorii spirituale regresive: blocuri spirituale piramidale. 

Sinteza creaţiilor materiale umane de-a lungul timpului

1. CREAŢIA MATERIALĂ TRANSCEDENTALĂSe va studia cu titlu de generalitate şi capitolul ALTE STUDII: “CREAŢIE MATERIALĂ” la adresa: http://www.bucuria-cunoasterii.ro/articole/6.-creatie-materiala.htmlEste necesar să înţelegem…

Dictionar