07. Călătorii astrale

01. Introducere în tematica călătoriilor astrale

I. IDEI PRINCIPALE:
Se va porni de la expunerea prezentată în secţiunea ALTE STUDII, Călătorii spirituale, pct.b: CĂLĂTORII ASTRALE.

1. Discutăm despre experienţe înafara corpului fizic, vise lucide sau conştiente – fenomene cunoscute încă din antichitate, despre care au rămas mărturii sub diverse moduri, chiar dacă nu se cercetează în mod curent acest lucru. Sunt cunoscute de medicii contemporani sub forma fenomenului “reîntoarcere de moarte” sau “viaţa de după viaţă”;
2. Sunt fenomene absolut naturale, spontane şi cu prilejul conştientizării lor sunt folosite de spiritele creatoare conştiente pentru diverse activităţi, în funcţie de înaintarea proprie în evoluţie;
3. Folosirea decalată între întrupaţi de tip uman (unii oameni pot să desfăşoare acum călătorii astrale, alţii nu pot încă) apare în perioada planetară cu vibraţie joasă şi se datorează nu numai acestui aspect, adică experienţa redusă de orientare a spiritului la nivele joase de vibraţie, ci şi unor motive personale (sarcini personale de destin) sau de necesitate de evoluţie a grupului spiritual din care face parte, grup aflat cu sarcini precise în călătorii spirituale interzonale. Astfel de motive se datorează:
– unor deteriorări de natură genetică ale corpurilor, ca urmare a condiţiilor de trai necorespunzătoare necesităţilor normale, optime ale întrupaţilor, în perioadele anterioare ale societăţii umane;
– neîncrederea în călătorii astrale din cauza necunoaşterilor felului natural şi avansat-protejat al desfăşurărilor lor: datorită informaţiilor deviante, dispreţului sau fricilor induse pe diferite căi deopotrivă laice şi religioase;
– frica de pierdere în spaţiul cosmic: neîntemeiată datorită constituţiei sistemelor corporale ale tuturor vieţuitoarelor pământene, precum şi a existenţei şi funcţionării neîntrerupte a structurilor matriceale planetare, stelare şi galactice;
– frica de singurătate în necuprinsul cosmic înconjurător: neîntemeiată, întrucât ne aflăm permanent într-un adevărat ocean de entităţi astrale. Sunt ajutători astrali proprii – entităţi astrale destinate ajutorului de care avem nevoie pentru realizarea sarcinilor noastre de destin, sunt semeni în călătorii astrale spontane (somn), sunt toate felurile de vieţuitoare astrale aflate în acelaşi plan cu noi, dar în vibraţiile proprii prin care ele nu se pot manifesta faţă de astralii de tip uman. Dintre toate entităţile astrale înconjurătoare, nu le percepem şi nu putem interacţiona decât cu cele care sunt de aceeaşi frecvenţă cu noi. Suntem de fapt liberi – nu singuri, însă avem sarcini prin care trebuie să ne obişnuim să trăim în libertate deplină, lucrări pe care să ne obişnuim să le efectuăm fără să ne lăsăm influenţaţi de restul întrupaţilor din jur: mai întâi cu corpurile noastre astrale, apoi treptat în manifestări prin corp fizic.
Călătoriile astrale sunt parte a activităţilor umane normale, dar nu ale tuturor oamenilor în acest moment planetar, de vibraţie foarte joasă şi în condiţiile în care corpurile noastre, moştenite de la părinţi, sunt deteriorate substanţial. Sunt posibile călătorii spontane, conştientizate mai mult decât visele obişnuite – dar pentru mulţi oameni nu sunt încă activităţi curente.
Prima călătorie conştientizată nu este întotdeauna o deschidere către intrarea în obişnuinţă, ci doar o conştientizare spre înţelegerea realităţii, adevărului lor existenţial. Pentru cel ce o trăieşte, este însă necesar a urmări realizarea, finalizarea altor sarcini de destin.
Necontinuarea nu este un eşec, nu este nici un fel de “neputinţă karmică”. Totul ţine de necesitatea de finalizare a altor sarcini fizice, pentru care întrupatul s-a regăsit în familia care nu putea transmite corpuri cu susţinere energetică corespunzătoare continuărilor de acest fel. Ele pot apare doar în vârfuri ale ritmurilor planetare, împletite cu vârfurile ritmurilor corporale proprii, pentru susţineri de cunoaşteri mai detaliate ale realităţii lumii în care trăim.
Nu este nici o neputinţă a spiritului, nici o pedeapsă divină, nici o folosire neraţională actuală a corpurilor care au dus în această viaţă la degradare. Dar condiţiile de trai pot favoriza manifestarea unor degradări deja existente: radiaţii puternice, poluare sonică şi a aerului, hrană neadecvată întreţinerii optime a corpurilor, nefolosirea capacităţilor omeneşti totale. Totul se moşteneşte, nu ca pedeapsă, ci ca feluri multiple de condiţii oferite pentru finalizarea sarcinilor de destin.
Călătoria astrală este o pregătire a omului pentru deschiderea tuturor sensurilor de cunoaştere prin dezvoltarea intuitivă proprie: cu care se întoarce din călătorie, apoi ajută la formarea încrederii în posibilităţile proprii de folosire a capacităţilor multisenzoriale şi, pe baza lor, redeschiderea drumului către autoinformare cu privire la toate formele de cunoaştere a universului din perspectiva pământeană.
Deocamdată, deschiderea şi accentuarea planului intuitiv uman este ajutată direct de călătoriile astrale spontane sau autoinduse, dar şi de informarea în domeniul lor şi domenii conexe.
Este important de înţeles faptul că astfel de călătorii astrale:
– nu sunt activităţi specifice omului, specifice treptei lui generale de evoluţie în calitate de creator conştient; de asemenea, ele nu sunt specifice numai vieţuitoarelor pământene;
– aşadar, este un fenomen propriu tuturor spiritelor întrupate în această zonă a Universului Fizic. Este o formă de ajutor pentru odihna spiritului obosit de folosirea corpului fizic, de vibraţie joasă, care antrenează prin vibraţiile sale normale o diminuare de vibraţie a celorlalte corpuri din sistemul propriu. Astfel ea este la bază o acţiune spontană în vederea autostabilizării vibraţionale a sistemului corporal propriu;
– evoluţiile către calitatea de spirit creator conştient aduc, printre multe altele, şi învăţătura de a folosi corpul astral pentru desfăşurarea unor activităţi de cercetare a universului, de cunoaştere şi de aprofundări permanente ale cunoaşterii, chiar din mijlocul evoluţiilor cu corp fizic.
În acest fel, desfăşurarea călătoriilor astrale conduce la consolidarea activităţilor realizate cu corp fizic şi înaintarea mult mai rapidă, din ce în ce mai complexă a spiritelor în evoluţiile lor de început (primare).

II. DETALII, DISCUŢII EXTINSE ASUPRA TEMEI
Călătoriile astrale… călătorii ale sufletului dincolo de frontierele corpului fizic… printre luminile violete ale întinderilor cosmice… în sclipirile alb-roz-gălbui ale astrelor… Astre de unde omul a adus numele pentru ceea ce pare, şi nu pare pământesc: astral… călătorii astrale…
Călătoriile astrale sunt cunoscute sub diverse numiri: ca atare – călătorii astrale, sau decorporalizări conştiente, sau vise lucide. Numirea lor drept “fenomene care preced moartea”, ”fenomene în preajma morţii” a fost întrebuinţată în special de medicii contemporani, obligaţi de propriile încredinţări sau de societatea, încă opacă la o astfel de fenomenologie, să nu se aplece la cultura antică a popoarelor care cunoşteau, şi foloseau fără reţinere “visul lucid” sau “trăirea fără durere” (teatrul antic grec). În zilele noastre, ocolind mai mult sau mai puţin cultura cu care de altfel ar fi trebuit să fie familiarizaţi, medicii au constatat o fenomenologie comună, tipică celor care se află în pragul decesului: subiecţii “reîntorşi” la viaţă povestesc cele percepute de ei în momentele în care medicii au crezut că decesul era deja instalat. Au fost numite “fenomene în preajma morţii”. Când însă s-a constatat că nu numai în asemenea situaţii apar astfel de stări, ele au fost numite generic “experienţe înafara corpului” (OBE în lb. engleză). Cu toate că există o fenomenologie ce tinde azi să cuprindă din ce în ce mai mulţi oameni, multe cercetări care sprijină politicile oficiale prezintă neîncetat aspecte care par să justifice căutările lor pentru explicaţii care să le susţină teoriile: adică explicaţii privind un chimism organic deviat, datorat unor degradări cerebrale preexistente şi galopante în preajma decesului. Însă cei care cunosc realitatea nu mai fac decât să privească pe de o parte cu compasiune astfel de încercări lipsite de coerenţă: de a distruge ideea şi practica călătoriei astrale conştiente; iar pe de altă parte privesc cu frică către trecutul unui Ev Mediu întunecat pe care religiile abrahamice îl doresc reinstalat cu toată cruzimea pedepselor pământeşti şi eterne pe care le propovăduiesc şi azi nu de puţine ori: cu furia celor care sunt pe cale să-şi piardă puterea asupra neştiutorilor.
O asemenea atitudine lipsită de profunzime spirituală însă nu le aparţine în mod unic – deşi mulţi nu ştiu asta azi şi acuză în mod unic religiile de împiedicarea oamenilor de la multe practici sănătoase, curate, cuminţi în faţa propriilor lor evoluţii. Există teorii care îşi trag substanţa din incultură, din necunoaşteri şi lipsa unor orientări oficiale către adevăr, care conduc către frică, panică chiar – şi eu cunosc asemenea cazuri – ale oamenilor care cred în mod total nerealist că s-ar putea ca dintr-o astfel de experienţă să nu se mai întoarcă, pierzându-se sau “rătăcind” etern prin spaţiul sideral…
Vreau să atrag în mod foarte serios atenţia oricărui cititor că aşa ceva, o asemenea situaţie de “pierdere” în cosmos nu este posibilă: iar acest lucru se datorează structurilor matriceale planetare, ajutătoare pentru multe învăţături ale tuturor spiritelor întrupate – nu numai ale oamenilor. Ele sunt elementele de creştere şi de întreţinere ale stelelor şi planetelor din galaxie; structurile şi funcţionarea lor sunt nestudiate, necunoscute azi din nefericire chiar de către cea mai mare parte a călătorilor astrali înşişi, dar mulţi intuiesc că nu se pot pierde în acest fel şi călătoresc încrezători în ceea ce simt că pot face. Iar astfel de structuri ale planetei îşi fac “datoria”, menţinând corpurile noastre de călătorie astrală prin funcţionări normale.
Pe de altă parte, o altă teamă se manifestă altora: frica de singurătate, frica de a călători singur într-un ocean de necunoaştere. O astfel de frică este de fapt o prelungire a stării de singurătate în viaţa curentă, în manifestare cu corp fizic, cu frică acerbă resimţită mai ales de către spirite care parcurg, în locurile de unde vin pe Pământ, trepte de retragere individuală, după ce au trăit în mari aglomeraţii stelar-planetare. Aceasta este de fapt una dintre motivaţiile pentru care ele beneficiază azi de astfel de călătorii inter-zonale, în locuri din univers aşa cum este Pământul în galaxia şi subzona sa: cu distanţe uriaşe între planete locuite de întrupaţi aflaţi în evoluţii asemănătoare (creatori conştienţi avansaţi). Dar chiar dacă suntem singuri între stele şi planete fizice, cu întrupaţi cu corpuri fizice, când ne aflăm în situaţia de călători astrali suntem înconjuraţi de mult mai multe fiinţe astrale decât credem noi azi, infinit mai multe decât suntem ca populaţie întrupată cu corp fizic acum, pe Pământ. Căci la fraţii noştri astrali se adaugă o multitudine de entităţi ajutătoare ale oamenilor, ale tuturor popoarelor de spirite care formează biosistemul natural al planetei, apoi toate popoarele de spirite ale celorlalte planete din sistemul nostru planetar şi din întregul sistem stelar (multe stele şi multe planete în plus, care sunt în acelaşi sistem de valori vibraţionale cu steaua noastră, cu Soarele). Aşadar, o astfel de temere, de frică este de fapt cu totul neîntemeiată, ne aflăm într-o aglomeraţie necuprins de mare de călători astrali, dar nu percepem decât pe cei care sunt de aceeaşi vibraţie cu noi – ceea ce în acest loc din univers nu vom găsi, fiecare având în mod special vibraţia proprie, singulară. Vibraţia proprie este oferită nu numai de vibraţia spiritului, ci şi de vibraţia întregului sistem corporal şi al câmpurilor care înconjoară corpurile noastre. Numai atunci când este necesar să avem contacte cu alte entităţi astrale, ele îşi reglează vibraţia, îşi acordează vibraţia la vibraţia celui/celor cu care este nevoie să se lucreze în acel moment. După care ele îşi delimitează din nou vibraţia, proprie, călătorul astral redevine singur şi îi este necesar să-şi continue sarcinile orientându-se în lumea pe care trebuie s-o cerceteze fără a fi perturbat de alte existenţe în percepţiile sale. Entităţile vor exista în continuare, dar se vor orienta şi ele, fiecare după necesităţile lor de destin, tot solitare sau în grupurile lor de sarcină. În acest fel, călătoriile astrale sunt în plus căi de reglare, de acordaj fin în obişnuirea spiritelor cu orientarea de tip solitar, cu lucrarea astrală de tip solitar, obişnuindu-se treptat cu ea până la bucuria de a o trăi. În acest fel, efectele vor fi uriaşe şi în viaţa fizică, când are loc consolidarea unor asemenea trăiri: în solitudine – acestea fiind acum, în acest moment, sarcini de destin pentru majoritatea oamenilor de pe Pământ.
De fapt însă, nici un călător astral nu este decât lăsat să-şi exercite libertatea, liberul arbitru în alegerile pe care le are de făcut. Însă este ajutat, îndrumat, învăţat să se folosească de toate posibilităţile sale: de către ajutători astrali proprii, care ne ajută permanent, mai mult sau mai puţin cunoscut de noi ori acceptat de orgoliul nostru momentan. Vom discuta pe îndelete despre acest aspect, al singurătăţii total relative a călătorului astral.
Sunt multe aspecte de detaliat astfel; pe măsura adâncirii în astfel de studii le vom înţelege treptat pe toate.
Lipsa de cultură, restricţiile religioase, lipsa de comunicare, lipsa de încredere determină majoritatea celor care aud despre călătorii astrale să se îndoiască de o astfel de experienţă, ferindu-se chiar să se informeze asupra fenomenologiei ca atare, în timp ce alţii… ce n-ar da să aibă parte de ea !!!…
Avem nevoie de o învăţătură echilibrată şi profundă, iar aceasta se va petrece în perioadele următoare, cu siguranţă. Vom avea suficientă experienţă, treptat, pentru a oferi lecţii clare, precise, cu învăţături care să orienteze, să liniştească, să ordoneze şi să explice fenomenologia însoţitoare cu răbdare, dar mai ales să îndrume cu puterea celui care ştie bine despre ce este vorba, după studii îndelungate privind fenomenul propriu zis şi întreaga fenomenologie conexă. Deocamdată este normal să nu avem prea multă experienţă, trăind în conjuncturi care nu favorizează liniştea interioară avansată, concentrarea profundă, timpul necesar pentru exerciţiu personal. Informarea este necesară permanent, schimbul de experienţă la fel: ele aduc multă înţelegere, la fel ca şi în alte domenii. Prin exerciţiu, informare, conlucrare vom trece treptat de la utilizatori de conjunctură la practicanţi cercetători, atenţi la detalii care ne pot ajuta enorm de mult în lumea în care trăim.
A greşi la începuturi sau a face confuzii nu este ceva ruşinos. Cu timpul învăţăm că:
– un asemenea tip de experienţă este un fenomen natural, care are loc indiferent dacă este conştientizat direct sau nu, dar care nu se porneşte în mod conştient şi condus prin voinţă oricând în viaţa oamenilor. Iar acest lucru se datorează faptului că vibraţia planetară este încă mică, precum şi faptului că mare parte din corpurile oamenilor sunt deteriorate genetic (din cauza vremurilor şi trăirilor grele cu care oamenii s-au confruntat de-a lungul ultimelor milenii). Deocamdată visele şi călătoriile conştiente spontane nu i se transformă omului automat într-o activitate curentă, desfăşurată volitiv: atunci când omul doreşte, doar prin propria voinţă, în mod conştient condus, stabil;
– prima călătorie astrală conştientizată, chiar dacă este spontană, nu este neapărat o pregătire, o deschidere a omului pentru o activitate susţinută prin voinţă, începând cu acel prim moment. Până la finele destinului în curs, omul poate rămâne doar cu câteva experienţe care să-l ajute doar să înţeleagă despre ce este vorba, continuând desfăşurarea altor sarcini de destin;
– fiecare om are sarcini curente care necesită o serie de energii ale sistemului nostru corporal şi, până nu le ducem la bun sfârşit, alte acţiuni, aşa cum sunt călătoriile astrale, care presupun consumuri noi de energii, nu apar decât sporadic, ca acţiuni spontane în vârfurile ritmurilor vibraţionale ale sale sau/şi ale planetei;
– o învăţătură pentru omul care, deşi a făcut toţi paşii necesari pentru a ajunge la o călătorie astrală conştientă şi stabilă, soldată cu aşa-zis „eşec”, nu înseamnă că omul nu este bun, nu este pregătit (aşa cum se exprimă unii – nu puţini – îndrumători ale căror cursuri se soldează cu eşec), nu înseamnă că omul nu este liniştit, stabil emoţional – ci înseamnă că are pe rol sau va avea în viitorul imediat apropiat alte sarcini de destin de împlinit. Ar fi bine să se ţină cont de astfel de explicaţii atunci când este cazul;
– alt motiv pentru care călătoriile astrale conduse conştient nu încep propriu zis la dorinţa omului, sunt legate de modul de cunoaştere a realităţii înconjurătoare: pornind de la fizic, căci de aceea suntem azi în corp fizic de manifestare, prin care avem nevoie – unii dintre noi mai mult decât alţii – de cunoaşterea fizică a societăţii. Omul are deschidere către cunoaşterea neconvenţională, de aceea nu trebuie să o piardă din vedere, doar pentru că nu are anumite abilităţi. Căci mulţi oameni au nevoie de efort intelectual acum, în această perioadă a ciclului loc de vieţi, care presupune în primul rând folosirea personală şi întărirea, consolidarea conştientizărilor prin vorbire şi gândire articulată, ceea ce presupune formarea obişnuinţei de a decripta, descifra, prin intermediul creierului, informaţiile primite din exterior pe toate căile, inclusiv cele fizice obişnuite nouă azi. Tocmai de aceea este imperios necesar multor oameni, pentru evoluţiile lor curente şi viitoare, să scrie şi să citească: să scrie cu mâna pentru a-şi forma flexibilităţi ale atitudinilor, emoţionale, mentale şi cauzale, care sunt departe de a fi la un nivel satisfăcător, comparativ cu sarcinile destinelor: elemente pentru care spiritele umane au venit cu scop cert şi fix pe Pământ, la întrupări remodelatoare pentru fiecare în parte.
Nici nu ne dăm seama cât de multă importanţă are faptul că ne folosim azi în mod majoritar corpul fizic, pe care avem tendinţa de a-l desconsidera: şi nu numai din cauza împingerilor religioase, dar şi pentru motivul descoperirii existenţei în această lume a unor lucruri mult mai interesante. Sărim de la una la alta după cum ne dictează nerăbdarea, plictiseala. Pământul însă este exact planeta de care avem nevoie pentru a ne conduce acum acolo unde avem nevoie în obişnuinţele noastre, ajutându-ne să descoperim unde este nevoie să acţionăm pentru a ne învinge în timp toate superficialităţile.

Iată că, dacă profesorul de curs nu enunţă asemenea elemente de cunoaştere, riscă să piardă încrederea cu care oamenii se îndreaptă către el, nu numai către practica în sine. El însuşi are de pierdut, căci oamenii care îşi finalizează sarcinile se vor îndrepta, mai devreme sau mai târziu, către cei care au fost corecţi cu ei. Şi îşi vor împleti în continuare destinele, învăţând împreună cu cei care radiază încredere, îmbogăţindu-şi în comun experienţele, întărindu-şi şi aprofundând încrederile. Pe parcursul acestor studii voi aduce şi alte elemente de cunoaştere care au rezultat din experienţa proprie şi a celor cu care discut permanent pe marginea unor experienţe asemănătoare: despre fenomenele cercetate, despre fenomenologia însoţitoare deplasării ca atare, despre experienţa în apropierea corpului fizic şi la depărtare de acesta, despre paralela: activitatea astrală/activitatea mentală – fiecare om având ca sarcină diferite feluri de cercetare neconvenţională – nu neapărat prin călătorie astrală. Voi căuta ca, între expunerile călătoriilor mele astrale, cu care voi continua aceste deschideri, să răspund la multitudinea de întrebări pe care le-am primit de-a lungul timpului.
Aşadar este necesar de îndrumat corect doritorii care au deschidere către asemenea deplasări conştiente de tip astral, iar pe de altă parte fiecare om care îşi aprofundează azi asemenea cunoaşteri trebuie să ştie generalităţi corecte pentru echilibrul său emoţional şi, în continuare, pentru a îndruma şi el la rândul său, la un moment dat al vieţii sale, pe cei apropiaţi.
Să ştim cu toţii că:
– ceea ce se numeşte azi “decorporalizare” este de fapt tot un fenomen corporal: nu rămâne spiritul înafara manifestărilor corporale, ci spiritul se manifestă de fapt prin alt corp: corpul astral, legat însă şi el de corpul fizic şi de restul sistemului corporal pe care îl foloseşte în întruparea sa. Dacă unii se mai exprimă azi în acest fel, vom cunoaşte în viitor cu toţii că nu avem un singur corp – corpul fizic, care are energii şi câmpuri electro-magnetice, ci un întreg sistem corporal, complex, material: ceea ce înseamnă în totalitate stabil în spaţiul său normal şi într-o anume perioadă de timp, format din corpuri constituite din materii care au vibraţii diferite: adică, fiecare în parte are o vibraţie din ce în ce mai mare comparativ cu corpul fizic de manifestare actuală curentă.
Călătoriile astrale au loc prin desprinderea corpului astral (emoţional) din lăcaşul său din sistem, şi deplasarea prin forţe proprii de impuls – spirituale – în mediul înconjurător. Denumirea de corp astral provine de la obişnuinţa de a călători cu el “printre aştri”. Vom întâlni această numire în unele studii ezoterice, cu privire la corpul spiritual (sau budhic), cu care spiritul efectuează un alt fel de călătorii: călătorii spirituale inter-zonale şi inter-subzonale se va urmări studiul Generalități privind călătoriile spirituale, pct.a: Călătoriile spirituale interzonale  ; de aceea amplasarea lui, în expuneri întâlnite uneori pe internet, apare undeva dincolo de corpul cauzal. În studiile prezente am păstrat numirile cele mai obişnuite, la care am oferit o traducere aproximativ românească, unde corpul astral (sau emoţional) este situat spaţial între corpul dublu eteric şi corpul mental;
– deplasările prin intermediul corpurilor astrale nu sunt funcţiuni specifice omului. Deplasarea prin corpul astral şi fenomenologia însoţitoare sunt de fapt fenomene specifice întregii zone I a Universului Fizic . În acest fel funcţionează corporalitatea întrupaţilor în această zonă a universului, zonă specifică împletirii evoluţiilor de început ale spiritelor, pentru asigurarea unor funcţiuni ale sistemelor corporale pe care spiritele nu au învăţat încă să şi le autoregleze prin voinţă proprie. Astfel încât vibraţia curentă, întreţinerea optimă necesară vitalităţii sistemului corporal se reglează prin mecanisme galactice, prin sistemul matriceal al galaxiei.
Toate acestea sunt de fapt necesare nu numai pentru derularea vieţii tuturor întrupaţilor de pe planetă, ci şi a planetei însăşi în sistemul planetar al stelei care o guvernează. La fel sunt necesare stelelor în sistemul galactic de care aparţine. Fiecare formaţiune de acest fel foloseşte însă în felul său asemenea structuri şi fenomenologia însoţitoare. Ceea ce înseamnă că fiecare vieţuitoare, precum şi planetele înseşi, stelele la rândul lor, folosesc după necesităţile destinelor lor elementele matriceale galactice. Pentru vieţuitoarele pământene, desprinderea corpului astral este un fenomen spontan, periodic, cu specificitate pentru fiecare specie de vieţuitoare planetare în parte.
Ceea ce numeşte omul călătorie astrală se referă la o desprindere şi deplasare conştientă, lucidă, autoindusă şi controlată mai mult sau mai puţin, mai devreme sau mai târziu pe parcursul vieţii, conform necesităţilor şi experienţei proprii generale;
– aşadar călătoriile astrale devin percepţii căutate şi controlate, chiar dacă la început ele sunt mai mult sau mai puţin perceptibile. Şi discutăm despre o experienţă care azi este de regulă subconştientă, dar care în trecutul vieţilor noastre chiar de pe Pământ, dar la o vibraţie planetară foarte înaltă, formau o experienţă deosebit de precisă, bogată, profund şi complex conştientizată. Care s-a diminuat odată cu scăderea pronunţată a vibraţiei medii planetare şi care revine azi treptat din nou în conştientul uman.
Dar călătoriile astrale sunt manifestări curente ale spiritelor în evoluţiile superioare, folosindu-se în funcţie de locul desfăşurării activităţilor întrupaţilor, în funcţie de vibraţia medie planetară, de ritmurile acesteia. Ritmurile vibraţiilor planetare care scot din memoriile spirituale exact ceea ce spiritul necesită ca forme de manifestare locală. Acolo unde, şi atunci când nu este nevoie de o asemenea conştientizare, călătoriile astrale nu apar în obişnuinţele societăţii – aşa cum pe Pământ a fost în ultimile milenii. În acest fel spiritele umane s-au obişnuit să cerceteze universul înconjurător prin forţele fizice, consolidându-şi astfel manifestările şi la acest nivel. Flexibilitatea de a pierde/recupera cu uşurinţă aceste – şi multe alte – manifestări asemănătoare, face parte din sarcinile de destin ale spiritelor creatoare conştiente avansate;
– pe lângă deschiderile în planul intuiţiilor, clar-intuiţiilor, clar-simţurilor, deschiderea spontană, apoi volitivă a deplasărilor astrale înafara momentelor de autostabilizare vibraţională, va avea o dezvoltare uriaşă în următoarea perioadă a vieţii umane – începând chiar din viaţa următoare. Va rămâne cea mai puternică, clară, reală, formă universal-umană de cercetare a micro-, şi macro-cosmosului pentru întreaga omenire viitoare.

  • #1 elena jianu 12.10.2014 10:47
    doresc sa realizez calatoria astrala ma intereseaza un grup sau pers care au ajuns la acest lucru pt indrumare. VA MULTUMESC
  • #2 Cristiana 22.11.2014 16:26
    Dragă Elena... nu ştiu cum să te îndrum... doar să faci meditaţii în stare de liniştire înaintată şi să aştepţi cu subiectul în minte să ajungi în această stare. Eu m-am trezit de la 4 ani cu mentalizări cu ochii deschişi şi călătorii astrale la anii maturităţii, acum fiind deja de 20 de ani în lucru. Majoritatea celor care au ajuns la călătorii astrale au pornit din meditaţii active, eu pornesc din mentalizări cu ochii deschişi şi doar dacă vreau să fac călătorie astrală pentru a percepe complexităţi mai largi (pe urmă le studiez mental în detalii) închid ochii şi am pornit. Ştiu că este dorinţa multora - necăjiţi că au dat bani la greu pentru cursuri care "garantau" reuşita... dar se pare că reuşita era departe... Încearcă să mergi măcar la cursuri care folosesc meditaţia serioasă, cu timpul, cu terminarea altor sarcini ale tale de destin, cu creşterea vibraţiei planetei, care este motorul principal de ajutor pentru noi,acum - vei reuşi. Important este să vrei, să fii şi să rămâi deschisă.
    Te îmbrăţişez şi îţi doresc succes. Eu voi scrie mult aici în următorii 2-3 ani, poate te orientezi în cercetările tale viitoare.
  • #3 Di Vintila 16.08.2016 18:40
    Ca de obicei ma fascinezi! Fac pauza de facebook pe timpul verii si citesc de pe blogul tau. Am iesit odata din corp, in studentie din greseala. Ce m.a ajutat a fost un cristal. Sus, in tavan, am vazut tot asa cum vedeam in fizic, era noapte. Ce a fost nou, doua cordoane, unul colorat care pleca din cristal, care cristal arata ca un pitic de gradina, lumina in verde si ma impingea cu putere in sus iar al doilea era argintiu, pulsa slab o lumina de la mine sfera, la corpul nemiscat din pat. Amandoua se leganau de parca le batea un vant cu incetinitorul. M.am speriat si am intrat, apoi nu am mai reusit sa ies niciodata desi am incercat n metode. Am citit ca: fie te poti intalni cu uratii in astral, fie sa.ti gasesti locul ocupat! Sau chiar sa rupi cordonul de argint.. e real? Multam fain si spor in toate. Ci drag, Di.

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
03. Cercetări astrale în compania diverselor grupuri de entități astrale

1. IDEI PRINCIPALE:Corpul astral, precum şi totalitatea structurilor planetare (galactice, în fond) ajută şi creează condiţii pentru derularea şi susţinerea vieţii tuturor vieţuitoarelor din galaxie.Pe o anumită avansată de evoluţie,…

02. Evoluțiile astrale – căi de legătură între evoluțiile spiritelor în diverse universuri

NOTĂ: Discuţiile, atenţionările din acest studiu au loc datorită faptului că am întâlnit, rar ce-i drept, idei conform cărora, când facem călătorii astrale, mergem în alt univers din care privim cele care se petrec în…

Dictionar