04. Radiația monadică/spirituală

4. Detalii privind radiația monadică în evoluții prin întrupare

I. IDEI PRINCIPALE
Prin evoluţia de început a monadelor în interiorul filamentelor energo-materiale (pe scurt: evoluţia filamentară a monadelor) creşte puterea lor energetică interioară până la obţinerea unei puteri energetice capabile de a susţine un sistem corporal material şi de ase manifesta prin intermediul lui.
Treptele evoluţiilor filamentare, formând şi întărind baza naturală a trăirilor monadelor, creionează în ansamblul lor liniile generale de manifestare conştientă: de folosire a radiaţiei monadice pentru:
– conştientizarea existenţei corpurilor sale, a câmpurilor corpurilor, a modurilor de folosire, prin intermediul corporalităţii, a blocului radiaţiei monadice: pe seturi de raze din totalul său;
– conştientizarea mediului de trai în complexitatea lui percepută din ce în ce mai profund;
– se formează atitudinea interioară a monadelor de a continua dezvoltarea conştienţei şi conştiinţei proprii, depăşind limitările inerente cunoaşterilor limitate de puterile interioare, pe moment insuficient dezvoltate;
– conştientizarea caracteristicilor energiilor radiante: vibraţii, luminiscenţe, sunete fundamentale; urmează apoi structura radiaţiilor monadice, care stă la baza constituirii corporalităţii prin care se desfăşoară învăţăturile de manifestare; în funcţie de toate acestea, se va forma experienţa de folosire a tuturor razelor, pe seturi şi pe raze individuale.

În continuare, prin evoluţii bazate pe întrupare, se formează şi cresc abilităţile monadelor de folosire, prin intermediul corpurilor în calitate de canale speciale materiale (stabile în spaţiu şi pentru o perioadă determinată de timp), mai întâi a unor seturi de raze din radiaţia totală, apoi specializarea din ce în ce mai înaintată a folosirii individuale a razelor: la început în seturi din ce în ce mai înguste de raze, apoi raze singulare. Toate ajung treptat să fie folosite într-o diversitate din ce în ce mai bogată şi mai echilibrată de manifestări proprii.

II. DETALII ŞI DISCUŢII ASUPRA TEMEI
Evoluţiile filamentare (ale monadelor din interiorul filamentelor energo-materiale) sunt momente de început ale creşterii puterii energetice interioare a monadelor. O asemenea creştere are loc până la momentul în care monadele pot să susţină, în radiaţia reunită a grupului monadic pe care îl numim spirit, un sistem corporal care oferă posibilitatea de învăţătură pentru manifestarea unui set extins, voluminos, de raze monadice.

Evoluţiile întrupate ale începuturilor unor astfel de învăţături formează primele manifestări – manipulări – ale radiaţiei monadice în spaţiile exterioare lor. Treptat se formează conştienţa mişcării razelor, coerenţa mişcării lor către scopuri care încep să fie conştientizate, dezvoltate, diversificate; începe să se formeze conştienţa existenţei semenilor din jur, dar şi conştiinţa înlocuirii unor manifestări vechi cu înţelegeri puţine – cu altele superioare, arătând înţelegeri noi: ca urmare a creşterii puterii energetice a monadei şi a creşterii experienţei proprii de a o folosi în armonie cu existenţele conştientizate în mediul exterior.

Crearea condiţiilor prin care monada este ajutată să ajungă la astfel de conştientizări presupune în primul rând crearea unui sistem corporal care să-i faciliteze percepţia folosirii razelor sale şi astfel să ajungă la conştientizări avansate. Este ceea ce numim în mod curent întrupare sau, aşa cum ne-am obişnuit, încarnare. Dar nu este întrutotul corect să folosim numirea „încarnare” (de către cei care conştientizează complexitatea trăirilor monadice), căci la început procesul cuprinde în mod exclusiv, apoi redus treptat, folosirea unor corpuri astrale sau, în alte locuri din univers, ceea ce s-ar apropia de pământeanul corp astral. Trebuie să fim conştienţi de faptul că că deşi ne referim deseori la adresa corporalităţii pământene, Universul Fizic cuprinde condiţii pentru constituirea unei varietăţi uriaşe de feluri de corpuri mai mult sau mai puţin asemănătoare în cadrul unui segment foarte îngust de vibraţii. În continuare întrupările cuprind alte materii în alte segmente de vibraţie universică, care nu corespund cu ceea ce numim noi „carne” pe Pământ. Chiar pentru întrupările pe Pământ este necesar să înţelegem că în alte perioade planetare, la alte nivele de vibraţie, altele au fost constituirile materiale de corpuri, şi altele vor exista în continuare pe planeta noastră.

În manifestarea prin întrupare, monada este la început inconştientă necesitatea corporaţiei în sine şi de complexitatea ei. Însă dezvoltarea şi specializarea monadei în manipularea razelor sale o determină la un moment dat să conştientizeze faptul că cele ce se numesc corpuri, sisteme corporale de întrupare, sunt ustensile sensibile, şi înalt–folositoare pentru învăţături de utilizare conştientă, precisă, concretă a fiecărei raze din radiaţia spirituală proprie. Fiecare corp în parte are rostul de a determina monadele să-şi conştientizeze la început radiaţia energetică în ansamblul ei, suflul ei propriu, consistenţa proprie şi structuralitatea sa proprie, în raza căreia se formează corpurile: prin care monada îşi manifestă radiant voinţa, constituind trăirea sa propriu zisă, concretă. Corpurile se formează prin atracţia în radiaţia ei a fluxurilor energo-materiale circulante în mediul universic local; ele se compactizează strâns în această radiaţie pură care atrage fluxurile – cu volume mai mari sau mai mici, în funcţie de puterea energetică a monadei şi de necesităţile de învăţătură ori de consolidare de manifestare.
Prin fiecare corp din sistemul corporal, şi prin fiecare segment al fiecărui corp în parte, se manifestă o rază sau un set de raze ale sale, de aceeaşi natură vibraţională, raze pe care monada învaţă să le folosească treptat cu flexibilitate, cu abilitate mereu crescută. Aşa precum învaţă să-şi manipuleze segmentele corpurilor şi apoi corpurile în interiorul sistemului corporal întreg, în partea subtilă a învăţăturilor sale monada de fapt învaţă cum să-şi manipuleze, coerent, precis şi fluid fiecare rază din radiaţia sa completă.
Dar radiaţia nu se termină în marginea corpurilor constituite, şi nici în marginea câmpurilor (păturilor, cămăşilor) compacte care înconjoară şi protejează corpurile: dincolo de corpurile şi câmpurile sale, radiaţia se răspândeşte cu putere de concentrare mai mică – dar suficientă pentru a percepe şi conştientiza mediul în care trăieşte, a-i percepe particularităţile şi a se orienta treptat în spaţio-temporalitatea în care începe să fie din ce în ce mai conştientă. Învaţă astfel că toate cele înconjurătoare emit la rândul lor radiaţii şi învaţă cum să recunoască diferite variaţii ale radiaţiilor proprii şi ale celor pe care le percepe în mediul de trai.
Treptat, monada descoperă faptul că blocul radiaţiei sale este format de fapt din şuvoaie distincte, raze distincte, diferite unele de altele printr-o serie întreagă de particularităţi: prin vibraţie – vorbim foarte des despre ea – prin intensităţi diferite, forţa cu care se propagă în medii diferite fiecare rază în parte sau fiecare set de raze care se desfăşoară proporţional cu felul de a se prezenta al corpului. Aşa percepe monada la început, însă pe parcursul evoluţiilor îşi dă seama că, de fapt, corpurile sale sunt cele proporţionale cu felul de a fi al monadei, şi nu razele sunt proporţionale cu corpurile sale: căci esenţa este raza şi nu corpul, deşi în această fază de evoluţie corpurile monadei apar ca fiind de o importanţă capitală pentru monada care nu-şi conştientizează decât corpul de manifestare – nu întregul sistem corporal, nu radiaţia şi nicidecum monada în sinea ei, care se exprimă prin radiaţia împrăştiată în mediul său de trai.
Dar radiaţia monadică în sine nu are doar vibraţie, are şi alte particularităţi însoţitoare ale acesteia: lumina fundamentală (luminiscenţa, aura) şi sunetul fundamental al concentrării energiilor în şuvoiul radiant, cu viteza proprie fiecărei raze în structurarea ei interioară în şuvoiul total al blocului spiritual radiant.
Dar este necesar să înţelegem faptul că radiaţia în sine nu este viaţă, nu are voinţă, memorie, înţelegere. Energia radiantă a monadei este doar energie fundamentală: este adevărat că este tot energia fundamentală plină de disponibilităţi de fiinţare, care ea însăşi poate da naştere la celule energetice fundamentale şi apoi, mai departe, la monade: dar numai în condiţii specifice unui asemenea proces, nu oriunde şi nu oricum. Şi trebuie să facem, şi să păstrăm conştient, permanent, această deosebire fundamentală: energia fundamentală, în interiorul universurilor materiale, nu poate da naştere la celule fundamentale şi astfel nu se pot autocrea monade în astfel de condiţii. Structurile grele materiale, grosiere şi de o densitate uriaşă a corporalităţii şi creaţiilor materiale ale monadelor întrupate, sparg câmpurile de energie fundamentală din universurile evoluţiilor noastre, împiedicând aici asemenea autoformări.
Radiaţia monadică/spirituală este energie fundamentală care hrăneşte monada în spaţiul ei existenţial, în stratul pe care îl numim „casa spiritelor”: Universul Spiritual Primar, aflat în profunzimea universurilor materiale ale învăţăturilor noastre primare. Este energie fundamentală care este atrasă de monadă în interiorul ei, iar după trecerea prin celulele monadei – unde o parte infimă din ea se compactizează în interiorul celulelor – restul iese din monadă în exteriorul ei, sub formă de radiaţie proprie. Aşadar, din energia astfel hrănitoare, o parte rămâne ataşată celulelor fundamentale – pe care le hrăneşte, le întreţine vitalitatea, puterea, voinţa; restul, adică cea mai mare parte a energiei aspirate anterior, este eliberată în exterior cu puterea pe care monada o are, prin celulele ei fundamentale. Energia eliberată astfel formează radiaţia monadică – care cuprinde la rândul ei din radiaţiile, razele tuturor celulelor fundamentale ale monadei, raze aflate în radiaţia totală a păturilor energetice de protecţie ale monadei.
Prin ataşarea mai multor monade mici, la începutul evoluţiilor lor, se formează un grup monadic numit spirit, a cărui radiaţie este mult mai mare, mult mai puternică decât aceea a unei singure monade: astfel putând constitui şi întreţine împreună o corporalitate comună monadelor din spirit, cu mult mai devreme decât momentul în care numai o singură monadă poate să-şi creeze un sistem corporal propriu, pentru manifestare şi învăţătură.

Puterea, voinţa spiritului, a fiecărei monade din spirit, este o urmare a creşterii permanente a energiei compactizate în celulele interioare ale monadelor. Întrucât celulele sunt de compactizări diferite, deci cu vibraţii diferite, având luminiscenţe şi sunete fundamentale diferite, radiaţia va împrumuta caracteristicile monadei sau spiritului în totalitatea sa, având o luminiscenţă şi un sunet fundamental al compactizării sale: pe raze de forme, lungimi şi flexibilităţi diferite, dar şi pe seturi şi subseturi în interiorul fiecărei razei. Astfel se observă o structură radială a radiaţiei monadice şi o substructurare la rândul ei deosebit de bogată a fiecărei raze în parte.
Mai departe, aşa cum radiaţia monadică este structurată bogat în forma sa de răspândire în exteriorul monadei, la fel şi radiaţia spirituală în ansamblul său cuprinde radiaţiile multistructurate ale monadelor care fac parte din spirit.

Toate razele sunt astfel proporţionale cu dezvoltarea, cu compactizarea structurată a energiilor interioare ale monadei. În plus radiaţia cuprinde şi caracteristicile fluidităţii circulaţiilor interioare ale energiilor prin monadă, în timpul respiraţiei sale normale, permanente.

Treptat, în universuri de manifestare special constituite pentru monadele care parcurg primele trepte de evoluţie, prin intermediul corpurilor: pe care le numim universuri materiale, monadele îşi descoperă propriile constituiri interioare şi moduri complexe de folosire a razelor care sunt emise din structurile lor interioare.
Pentru conştientizarea propriei existenţe şi pentru învăţături privind modalităţi de folosire a tuturor razelor sale, monadele parcurg evoluţii complexe în universurile create pentru dezvoltarea lor, pentru evoluţiile lor.
Fiecare treaptă de evoluţie îşi are învăţăturile ei în universuri diferite, cu feluri diferite de materii, pentru înţelegerea la început a corporalităţii ajutătoare. Chiar dacă materiile universurilor sunt proporţionale între ele, şi este bine să le numim amintind mereu această proporţionalitate; vibraţia materiilor dintr-un univers este mult diferită de vibraţia altuia. Astfel corpul astral din Universul Fizic (corpul nostru astral, pe care îl avem acum) este de aceeaşi natură cu corpul de manifestare curentă din Universul Astral. Doar vibraţia lor este diferită – pentru că fac parte din universuri diferite, dar folosirea lor este de aceeaşi natură, oferind spiritului foarte multă flexibilitate, abilitate în echilibrări proprii, prin propria sa voinţă.
La fel funcţionează corpul nostru cauzal din acest moment – de aceeaşi natură cu corpul de manifestare curentă din Universul Cauzal.
Corpul nostru fizic, cu care ne manifestăm actualmente în întruparea de pe Pământ, nu are corespondent în materiile altor universuri, decât pentru faptul că este corpul de manifestare curentă, de bază pentru spirit; el are vibraţia cea mai mică, o vibraţie care este particulară doar acestui univers – drept pentru care numirea universului o putem face în funcţie de el: Universul Fizic.
Chiar dacă folosim astfel de corespondenţe, să nu uităm faptul că trăirile în universuri diferite sunt necesare pentru evoluţii diferite, pentru ca monadele să ajungă la o abilitate deosebit de înaintată a folosirii fiecărei raze, extrem de fine, pe care o emite. Toate razele sale compun la un loc radiaţia totală a monadei, care se desfăşoară în exteriorul ei în conformitate cu structurile şi substructurile sale interioare. În acest fel vom ajunge să înţelegem felul în care monadele centrale – marii Creatori de universuri şi coordonatori de evoluţii – au puteri de mare capacitate, dar şi puteri de mare fineţe, uriaşă flexibilitate şi deosebită abilitate în manifestare pe locul de trăire în mod egal ca şi la distanţe inimaginabile pentru noi, acum: putând astfel crea universuri uriaşe, dar şi fineţea uluitoare a filamentelor care formează structuri subatomice complexe, fiind cu mult mai fine decât tot ceea ce cunoaştem noi azi privind dimensiunile elementelor subatomice.

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
7. Radacinile spirituale ale efectelor radiatiei monadice in planul vietii pamantene

Anumite înţelegeri ale funcţionării radiaţiei monadice – formarea şi efectele ei în diverse planuri ale universului – ne ajută să aprofundăm cauzele manifestărilor noastre, nu numai diferite de la o monadă la alta, dar…

6. BLOCUL ENERGETIC RADIANT AL MONADELOR: RESPIRAŢIA RADIANTĂ – RITMURI ŞI EFECTE

Să reţinem aşadar faptul că suntem monade întrupate, iar această exprimare presupune, în lumea universului material în care ne manifestăm acum, următoarele componente ale procesului de întrupare: – monada: care învaţă…

Dictionar